Antena 3 CNN Actualitate Sănătate Demenţa în cazul bolnavilor de COVID-19. Dr. Răzvan Radu: Medicamentele nu schimbă evoluţia, dar reduc simptomele

Demenţa în cazul bolnavilor de COVID-19. Dr. Răzvan Radu: Medicamentele nu schimbă evoluţia, dar reduc simptomele

Demența este o boală a vârstnicilor şi iese la iveală mai ales acum în pandemie. Bătrânii care se îmbolnăvesc de COVDI-19 suferă mai mult după vindecare în caz că sunt diagnosticați cu demență.

Demenţa în cazul bolnavilor de COVID-19. Dr. Răzvan Radu: Medicamentele nu schimbă evoluţia, dar reduc simptomele
de Andreea Cigolea    |    01 Apr 2021   •   10:07

De la ce apare și dacă se vindecă ne spune neurologul Răzvan Radu la Sfat de Sănătate.

"Demența presupune că un om ajunge la un anumit nivel intelectual al funcţiei cognitive, la un moment dat, în viaţă, începe să scadă. El poate să scadă de la 30 de ani, dar scade, cel mai frecvent, la vârste înaintate.

Demența vasculară este o categorie aparte. Orice demență are un substrat vascular. Adică are o parte care este datorată refuncționării vaselor de sânge de la nivel cerebral", a explicat dr. Răzvan Radu.

Simptomele demenței şi cum ar putea fi recunoscută

"Demența este o patologie care se instalează insidios. Ea poate fi confundată între ele. Există investigații sofisticate care ne ajută să punem un diagnostic corect. Principalele simptome ale demenței sunt cele ale unui om care nu mai face faţă activităților sale zilnice. Dacă bunicii mergeau şi îşi plăteau facturile, mergeau la cumpărături, dintr-o dată aflăm că bunica nu mai iese din casă.

De ce nu mai iese din casă? Sunt motive precum îi e frică, nu se mai descurcă, sau îi este tot mai greu, sau chiar nu mai găsesc drumul spre casă", a exemplificat el.

Tratamentul în cazul demenţei

"Există un număr de medicamente care se adresează predilect formelor de Alzheimer destul de clare. Aceste medicamente nu schimbă evoluţia bolii, dar reduc aceste simptome. (...) A nu se înțeleg că această creștere a perioadei în care pacientul funcționează înseamnă că dacă am greșit şi nu m-am dus doctor şi am tratat pacientul peste doi ani, sunt de vină că mama sau tata merge rău din cauza asta.

Nu! Cu cât tratăm mai bine diabetul, tensiunea, mâncăm fără sare şi facem toate lucrurile care ţin de o viaţă sănătoasă, cu atât prevenim dezvoltarea oricărei forme de demenţă", spune medicul.

Evoluţia demenţei în cazul pacienţilor bolnavi de COVID-19

"Sunt mulţi pacienţi care ajung în spital, bolnavi de COVID-19. Ei aveau deja o formă, uşoară, de demenţă. După ce au stat în spital, acea formă se poate deteriora. În spital se face un sindrom confuzional cumplit, în care familia nu se poate înţelege cu pacientul, cu doctorii sau să îţi fie foarte rău. 
Ulterior, te vei recupera, dar nu vei mai atinge forma la care erai înainte.

Acest lucru se poate întâmpla cu COVID-19, dar se poate întâmpla şi în cazul unei fracturi de şold şi dacă avem o operaţie la 80 de ani. Nu este o caracteristică specifică infecţiei cu SARS-CoV-2. Sunt pacienţi care fac un delir în spital, pentru că aveau o deteriorare cognitivă uşoară înainte, care nu a fost diagnosticată.

Aceşti pacienţi, din cauza COVID-19 au un risc şi mai mare să meargă rau. Înainte îi mai vizitau membrii familiei şi intrau în salon, oferindu-le suport. Acum nu mai au parte de acel suport, iar în cazul unui pacient de 80 de ani, care nu îşi prea dă el seama ce se întâmplă, se trezeşte dintr-o dată într-un salon şi vin nişte oameni mascaţi la el. Îi vede în combinezon şi nu înţelege nimic din ce se întâmplă, automat aceste simptome se vor accentua", a detaliat dr. Răzvan Radu, la Sfat de Sănătate.

×
Parteneri
Calitatea aerului din România, afectată de praful saharian
x close