Institutul Naţional de Sănătate Publică a subliniat, marţi, în contextul în care în luna decembrie mulți români respectă tradițiile de Ignat și taie porcul pentru Crăciun, importanţa testării acestei cărni înainte de consum, potrivit Agerpres.
Oamenii pot contracta trichineloză după ce consumă carne crudă sau insuficient preparată termic provenită de la animale care conţin parazitul Trichinella.
Prevenirea infecţiei se bazează pe procesarea corectă şi prepararea termică a cărnii, verificarea trichineloscopică şi păstrarea la temperaturi adecvate înainte de consum, precum şi pe verificarea animalelor sacrificate, conform normelor obligatorii.
„Cel mai mare risc de infectare este prin consumul de carne de la porcii crescuţi în gospodărie”
Rata mortalităţii în cazurile severe de infecţie cu trichineloză, chiar dacă a fost urmat un tratament, este de 5%, a informat INSP.
Potrivit institutului, „cel mai mare risc de infectare este prin consumul de carne de la porcii crescuţi în gospodărie, deoarece aceştia, nefiind vânduţi prin comerţ cu amănuntul, nu sunt supuşi inspecţiei veterinare, respectiv nu se trimit probe pentru testare de la animalele sacrificate”.
„Prelucrarea termică la peste 77 grade C distruge larvele, în schimb procedeele de fumigare, uscare şi sărare a cărnii nu distrug larvele”, au atenţionat specialiştii INSP.
Curăţarea maşinilor de tocat carne şi a celorlalte unelte după fiecare utilizare, spălarea mâinilor cu apă caldă şi săpun înainte de pregătirea alimentelor şi după manipularea cărnii crude sunt alte măsuri preventive.
În 2024, în România s-au înregistrat 57 cazuri de boală, de aproximativ două ori mai multe ca în 2023.
Cazurile mai uşoare de trichineloză tratate au un prognostic bun, simptomele dispărând în 2 - 6 luni.
Ce măsuri trebuie luate pentru a evita infectarea cu trichineloză după tăierea porcului
INSP recomandă următoarele:
* achiziţionarea de animale din unităţi avizate sanitar-veterinar;
* aprovizionarea cu carne şi preparate din carne din unităţi comerciale specializate care pun în vânzare doar produse avizate sanitar-veterinar;
* trimiterea de probe de carne din porcul sacrificat în gospodărie în centre autorizate ale autorităţilor sanitar-veterinare pentru a se efectua examen microscopic (trichineloscopic) şi consumarea cărnii doar după un rezultat negativ;
* trimiterea de probe din carnea de vânat în centre autorizate ale autorităţilor sanitar-veterinare pentru a se efectua examen microscopic (trichineloscopic);
* să nu se consume carne până când nu este complet gătită;
* curăţarea ustensilelor care ating carnea;
* spălarea pe mâini după manipularea cărnii crude;
* evitarea hrănirii animalelor cu resturi crude/măruntaie/sânge provenite de la vânat/porc, acestea ar trebui prelucrate termic;
* prevenirea apariţiei rozătoarelor în gospodăria în care se cresc porci.
Cum se transmite trichinella
Trichinella are ca rezervoare de infecţie animalele din imediata apropiere a omului: porcii, rozătoarele, caii, pisicile, câinii, nutriile, şobolanii, dar şi animalele sălbatice - mistreţii, urşii, vulpile, lupii, jderii, bursucii, rozătoarele de câmp. Se constată o largă răspândire a trichinelozei la animale din ţinuturi arctice - urs polar, vulpea polară, foca, morsa, precum şi din zone tropicale - tigru, şacal, hienă, caşalot, orcă. Porcul şi şobolanul sunt gazdele obişnuite pentru Trichinella şi speciile gazdă cele mai parazitate.
În diagnosticul trichinelozei se au în vedere:
* identificarea antecedentelor şi istoricului persoanelor infectate (istoricul alimentar şi al călătoriilor, în special ingerarea de carne neverificată trichineloscopic în cele 5 săptămâni anterioare apariţiei simptomelor);
* simptomele care apar după consumul de carne crudă sau insuficient preparată termic;
* teste de laborator din probe de sânge, incluzând identificarea anticorpilor împotriva larvelor;
* examen microscopic din probe bioptice musculare;
* investigarea microscopică/trichineloscopică a cărnii consumate.
Simptomele pentru trichineloză
În primele 3 - 4 săptămâni, simptomele sunt nespecifice, adesea uşoare, însă depind de stadiul bolii.
În timpul fazei enterale, la 1-2 zile după ingerarea cărnii infestate cu larve, simptomele sunt diaree tranzitorie uşoară şi greaţă, vărsături, dureri abdominale superioare, febră uşoară şi stare generală de rău. La 2 - 6 săptămâni după ingerare, simptomele intestinale dispar şi apar simptome din stadiul parenteral: edeme periorbitale sau faciale, mialgie difuză şi o stare asemănătoare paraliziei. Severitatea bolii este în corelaţie cu numărul de larve ingerate.
„Complicaţiile apar de obicei în primele două săptămâni. Acestea sunt observate în principal în cazuri severe, dar au fost raportate şi în cazuri moderate, la persoane care au fost tratate necorespunzător (inclusiv cele pentru care tratamentul a fost început prea târziu) şi, în special, la vârstnici.
Encefalita şi miocardita, care pot pune viaţa în pericol, sunt adesea prezente simultan. Dacă infecţia este gravă, este posibil să apară dificultăţi de coordonare a mişcărilor şi probleme cardiace şi respiratorii. Cazurile severe pot cauza decesul”, a indicat INSP.
Ca urmare, se recomandă prezentarea la medic sau la spital în cazul în care o persoană, după ce a consumat sau a gustat carne de porc sau de vânat insuficient preparată termic, manifestă cel puţin trei dintre următoarele simptome: febră, sensibilitate şi dureri musculare, diaree, edem facial, hemoragii subconjunctivale, subunghiale şi retiniene.
Ştiri video recomandate
