”20% din populație suferă de probleme fizice sau mintale legate de schimbarea orei. Este vorba de multe ori de grupuri sociale vulnerabile, cum ar fi copiii, bătrânii şi bolnavii cronici”, spune Tudor Ciuhodaru.
Ce trebuie să știți: ce riscăm și cum trecem mai ușor peste schimbarea orei
A. Ce riscăm:
1. Majoritatea oamenilor se adaptează cu ușurință la schimbarea orei, modificările adaptive ale organismului făcându-se complet în circa cincisprezece zile.
2. Particularitățile fizice și psihice individuale influențează însă modul cum se realizează această adaptare.
3. Chiar dacă duminică vom dormi mai mult cu o oră abia de luni se vor simți efectele.
4. În fiecare an mulți pacienți ajung la urgențe cu o simptomatologie polimorfă, mergând chiar până la agravarea sau decompensarea unor afecțiuni.
5. Unele pot fi chiar periculoase, precum creșterea riscului de infarct sau a celui de suicid. Mai exact:
a) riscul de infarct crește cu 5-10%, timp de trei zile după schimbarea orei. Sunt afectate în special persoanele tinere, active profesional;
b) totodată creşte riscul suicidar timp de două săptămâni de la modificarea orei, în special la depresivi şi la cei cu vulnerabilități psihoemoționale.
6. Modificarea orei de trezire duce la un stres la care organismul reacționează prin creșterea activității sistemului nervos simpatic şi a nivelului citokinelor proinflamatorii determinând modificări:
a) cardiovasculare manifestate prin variații ale tensiunii arteriale şi variate tulburări de ritm cardiac;
b) neuropsihice: modificări ale calității somnului (insomnie, somnolență), astenie, apatie, anhedonie, agitație, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare şi memorie, cefalee, vertij, modificarea apetitului (inapetență sau bulimie), până la dereglări afective sezoniere şi ideație suicidară.
Atenție! Sub această simptomatologie se pot ascunde şi alte cauze şi de aceea este bine să fiți evaluați corespunzător de către un medic pentru a nu omite un alt diagnostic.
Pentru a trece mai ușor peste schimbarea orei recomandăm cinci metode simple
1. Planificarea corespunzătoare a activității.
2. Evitarea suprasolicitării datorată stimulentelor nervoase, substanțelor psihoactive sau situațiilor conflictuale.
3. Nu e de neglijat petrecerea a cât mai mult timp în aer liber.
4. Și nici mișcarea, chiar sub forma unor simple plimbări.
5. Precum şi o alimentație bogată în fructe şi legume proaspete, scrie Tudor Ciuhodaru pe o rețea socială.
