Şeful
Autorităţii Naţionale de Meteorologie spune, într-un
interviu pentru "Jurnalul Naţional", că media normală de
precipitaţii pentru august este de 64 de litri pe metru pătrat. În
sudul şi estul ţării, zonele cele mai afectate, sunt prognozate
cantităţi mult mai mici, între 10 şi 40 de litri pe metru
pătrat. Şeful ANM susţine însă că vom scăpa de temperaturile
extreme. Chiar dacă va fi foarte cald spre finalul lunii august, nu
vom mai avea cod roşu.
Valul
cel mai mare de căldură, pe anul acesta a trecut, însă ne
mai putem aştepta la temperaturi ridicate şi spre sfârşitul
lunii august, în zonele de sud şi sud-est ale ţării şi în
sudul Moldovei, susţine Sandu.
Şi
de secetă ştiau autorităţile de mai multă vreme, spune Ion
Sandu. Mai exact, din luna ianuarie. Vestea proastă este că trecem
prin cel mai secetos an, din ultimii 60 de ani. O secetă mai severă
spre exemplu decât cea din anul 1946, care a rămas în
istorie, drept cea mai puternică din secolul trecut.
Anul
acesta, până în luna septembrie va ploua destul de
puţin. Situaţia se va schimba apoi, treptat, dar abia din
noiembrie, în sudul şi sud-estul ţării vor fi precipitaţii
ceva mai însemnate.
O
previziune meteorologică întocmită de Centrul European de
Prognoză, din care face parte şi România, arată că nici
iarnă nu vom avea. "N-o să fie zăpadă, pentru că
temperaturile vor fi mai ridicate cu două grade faţă de normele
climatologice ale fiecărei luni," a precizat Ion Sandu.
Meteorologii
prognozează precipitaţii abia în ianuarie, mai ales în
nordul şi vestul ţării. Ion Sandu explică şi cauzele care
încălzirii globale. Dacă, spre exemplu, temperatura creşte
cu 0,7 grade în 2.000 de ani, din cauze naturale, gazele cu
efect de seră duc la aceeaşi schimbare climatică în numai
100 de ani.
Mizeria,
praful, lipsa vegetaţiei, împreună cu gazele cu efect de
seră, amplifică fenomenele extreme. Tocmai din aceste cauze, susţine
şeful ANM, fenomenul de încălzire globală ar putea fi
resimţit mai puternic în ţara noastră decât în
alte zone ale globului. 
Antena 3
