Supranumită în România „Ziua Mamei”, la data de 8 martie e sărbătorită, la nivel internațional, Ziua Drepturilor Femeilor. Această zi își are rădăcinile în protestul a 15.000 de muncitoare din New York, care la data de 8 martie 1908, au ieșit în stradă pentru a cere condiții de muncă mai bune, salarii mai mari și drept de vot. În România această zi și-a pierdut semnificația istorică sub Nicolae Ceaușescu și a devenit o zi în care sunt sărbătorite mamele cu flori, ciocolată și felicitări, tradiție care s-a perpetuat până în prezent, inclusiv în rândurile politicienilor. Feministele atrag însă atenția că e ipocrit să ne amintim că femeile există o dată pe an și să reducem această zi la o festivitate oarecare. Liderii politici sunt chemați să își asume legi și politici publice prin care să combată violența de gen, inechitățile salariale și discriminarea cu care încă se confruntă femeile din România.
8 martie 1908. A fost ziua în care 15.000 de femei din Statele Unite au decis că nu mai pot suporta nedreptățile de la locurile de muncă și din societate. Au mărșăluit în New York sub sloganul „Pâine și trandafiri”, pâinea simbolizând securitatea economică și trandafirii o mai bună calitate a vieții, și au cerut reducerea zilei de muncă, salarii mai bune, oprirea exploatării copiilor pentru muncă și drept la vot.
„Ziua aceasta este Ziua Drepturilor Femeilor și dacă te uiți la nivel global și inclusiv la ce se întâmplă în ultimii ani în România, (...) e evidentă această tendință de asumare a zilei de 8 martie ca fiind o zi a drepturilor femeilor, o zi în care recunoaștem încă o dată în spațiul public că drepturile femeilor sunt fragilizate și că e nevoie de acțiune colectivă, de mobilizare și solidarizare mai ales feministă pentru a proteja și apăra aceste drepturi și pentru a recunoște că sunt anumite categorii de femei care sunt și mai vulnerabilizate în contextul declinului democratic din prezent din foarte multe state”, a explicat conf. univ. dr Oana Băluță pentru site-ul Antena 3 CNN.
Drepturi câștigate în stradă cu multă suferință de feministe
Începutul secolului XX a fost marcat de proteste ale organizaților feministe și pentru femei, care cereau drepturi de muncă, drepturi de proprietate, drepturi asupra propriilor copii și mai ales dreptul la vot. Nici Primul Război Mondial n-a oprit protestele.
Au fost ani de manifestații pentru emanciparea femeilor care de multe ori au fost oprite cu brutalitate de poliție, în mod special mișcarea sufragetelor. În timpul protestelor pentru dreptul la vot, ele au fost lovite de bărbații care au ieșit în stradă să le intimideze. Cele care n-au ajuns în spital, au ajuns în închisori, unde au fost supuse abuzurilor și hrănite cu forța.
Sacrificiile lor au dat rezultate. Dacă la începutul secolului XX, doar 20 de țări acordau drept de vot femeilor, până în 1960 peste jumătate din țările și regiunile autonome din lume, 129 din 198, au dat drept de vot și cetățenelor, potrivit unei cercetări a Pew Research Center. În prezent, niciun stat sau regiune autonomă nu interzice femeilor să voteze din cauza genului lor, însă există țări în care nu au loc alegeri sau alegerile sunt un simulacru, astfel că votul este golit de conținut.
Femeile au primit drept de vot în România în 1929 doar pentru alegerile locale. În Constituția din 1938 și Legea electorală a fost recunoscut dreptul de vot al femeilor care au împlinit vârsta de 30 de ani. În condiții de dictatură însă, acest drept nu a fost exercitat în spiritul său. Constituția din 1946 a dat drept de vot universal pentru populația de 18 ani, indiferent de sex. Astfel, româncele au votat pentru prima dată în cadrul unor alegeri libere după Revoluție.
Acesta a fost contextul în care, în 1977, Adunarea Generală ONU a adoptat Rezoluția 32/142 prin care ziua de 8 martie a devenit Ziua Internațională a Drepturilor Femeii.
„Este o zi când femeile sunt recunoscute pentru realizările lor, neţinând cont de diviziuni naţionale, etnice, lingvistice, culturale, economice sau politice. Este o ocazie când trebuie să ne amintim eforturile şi realizările din trecut şi, cel mai important, să privim în perspectiva la potenţialul neexploatat al femeilor şi la oportunităţile ce le așteaptă pe femeile viitoarelor generaţii”, a transmis agenția Womenwatch a ONU.
O moștenire comunistă
În România însă semnificația istorică a acestei zi a fost deturnată de un regim dictatorial, care a idealizat femeia-mamă, impunând două decenii de politică agresivă de creștere a natalității, timp în care cel puțin 10.000 de femei au murit din cauza avorturilor clandestine.
„Din păcate în România, în timpul regimului ziua de 8 martie a fost schimbată din ziua drepturilor femeilor și a egalității de gen a devenit ziua mamei. Inclusiv în prezent avem persoane, politicieni, șefi, colegi care se raportează la ziua de 8 martie ca fiind ziua mamei. În România e încă foarte adânc înrădăcinată această idee. Nu, ziua de 8 martie este ziua drepturilor femeilor la nivel internațional”, a explicat Andreea Rusu, directoare executivă la Centrul Filia.
Drepturile femeilor din România s-au îmbunătățit considerabil după Revoluție și mai ales după ce țara noastră a intrat în Uniunea Europeană și a fost obligată să-și armonizeze legislația cu cea a blocului comunitar, inclusiv în ce privește violența împotriva femeilor, care rămâne endemică în țara noastră și statisticile Poliției Române o confirmă.
Astfel, în România violența domestică este în creștere. În primele 11 luni din 2024, polițiștii au intervenit în peste 120.000 de cazuri de violență domestică (58.938 în mediul urban și 62.419 în mediul rural.), potrivit statisticilor Poliției Române. Oamenii legii au emis peste 12 mii de ordine de protecție provizorii.
La nivel național, în primele 11 luni ale anului 2024, numărul faptelor penale înregistrate în domeniul violenței domestice a crescut cu 3,5%, față de primele 11 luni ale anului 2023:
- lovirea sau alte violențe (de la 32.737 la 33.461 de fapte),
- amenințare (de la 6.408 la 6.923 de fapte)
- nerespectarea ordinelor de protecție (de la 3.899 la 4.848 de fapte)
În primele 11 luni ale anului 2024, la nivelul D.G.P.M.B. și al inspectoratelor de poliție județene a fost pusă în aplicare măsura „obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere” în 1.474 de situații, reprezentând 10,3% din totalul ordinelor de protecție provizorii emise și al ordinelor de protecție emise de instanțele judecătorești.
În februarie 2023, ministrul Familiei de la vremea respectivă, Gabriela Firea, declara că în ultimii opt ani au fost ucise 426 de femei în România de către membri de familie, adică 53 de femei pe an, 4 femei pe lună.
România, pe ultimul loc în UE în indexul egalității de gen
Oana Băluță, conferențiar universitar doctor la Facultatea de Științe Politice din cadrul SNSPA și activistă pentru drepturile femeilor, a explicat că în România persistă ideea falsă că româncele au o viață mai bună decât este ea în realitate.
„România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în indexul egalității de gen. Adică ultimul index al egalității de gen care include statele membre ale UE arată că România are cel mai mic punctaj, a întrunit 57,5 puncte, de exemplu prin comparație cu Suedia care are 87 de puncte. Ceea ce înseamnă că femeile se confruntă cu inegalitate în multe domenii: muncă, bani, putere, sănătate și cunoștințe”, a spus conf. univ. dr. Oana Băluță pentru Antena 3 CNN.
Datele arată dincolo de orice îndoială că pentru femeile din România viața de zi cu zi este plină de inegalități, iar statul român este lent în a adopta politici publice pentru interesele și nevoile femeilor.
„Noi avem date concrete care arată că inegalitatea de gen se menține în continuare în România și că schimbările de aici sunt cele mai lente în raport cu politicile adoptate de către alte state ale Uniunii Europene și aici vorbim despre faptul că partidele politice nu își asumă în programe politici publice care să adreseze nevoile și interesele femeilor, aici vorbim despre faptul că administrația locală, administrația centrală nu bugetează o serie de servicii și măsuri de care femeile au nevoie pentru a avea acces la o calitate decentă a vieții și pentru bunăstare. Nu este percepție, nu este impresie sunt date factuale care arată această inegalitate de gen din România. E foarte important să ne uităm dincolo de egalitatea formală”, a explicat activista pentru drepturile femeilor.
Astfel, în lipsa unor angajamente ferme din partea politicienilor, de politici publice care să adrese nevoile și intersele femeilor, celebrarea femeilor cu flori devine un exercițiu de imagine „ipocrit”, spune conf.univ.dr Oana Băluță, și „golit de conținut”, potrivit directoarei executive a Centrului Filia Andreea Rusu.
„Este important pentru această zi de 8 martie să avem mai multe drepturi, să avem politicieni care în data de 8 martie nu numai că dau flori pe stradă, ci își iau și un angajament că vor lupta pentru drepturile femeilor, împotriva violenței de gen, împotriva violenței domestice, că își vor deschide ușile pentru a auzi despre problemele și interesele femeilor, care de multe ori sunt diferite de cele ale bărbaților din România pentru că avem experiențe diferite. Să își deschidă ochii spre discriminarea de la locul de muncă, hărțuirea sexuală din universități și școli, și la locul de muncă.
Toate aceste discursuri care vin o dată pe an sunt goale de conținut, inclusiv cu așa zisă zi a mamelor, acest tip de declarații că mamele sunt importante în România, că copiii sunt importanți, dar nu sunt însoțite de politici publice care să ajute familiile tinere, care să ajute mamele minore, care să prevină sarcinile la minore, care să stimuleze mamele să se întoarcă la locul de muncă. Nu vine acest discurs inclusiv cu semnarea unor contracte pentru deschideri de creșe și grădinițe”, a explicat Andreea Rusu, directoare executivă la Centrul Filia, o organizație feministă care face auzite vocile femeilor prin lucru direct în comunități, activități de advocacy, activism și sensibilizare, studii și analize.
Oana Băluță a atras atenția că în România încă există o toleranță ridicată față de violența împotriva femeilor.
„Logica acestei zile este alta decât cea de celebrare pur și simplu festivistă pentru că ne aducem aminte că există femei o dată pe an, deobicei în luna martie. E ipocrizie ca în context de declin democratic, într-un context în care de exemplu tu ca stat sau ca autoritate publică decizi să elimini anumite restricții legate de frații Tate să vii apoi să celebrezi prin flori femeile din România. E o disonanță cognitivă uluitoare care mie nu îmi arată altceva decât o foarte mare ipocrizie, iar ipocrizia aceasta trebuie arătată cu degetul.
Factual, suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană în indexul egalității de gen, avem și alte studii care arată că există un nivel mare de toleranță față de violența asupra femeilor, inclusiv violență economică, violență sexuală, femeile se confruntă cu dificultăți socio-economice reale, dificultatea de a accesa servicii de întreupere de sarcină, nu există programe de educație sexuală adecvate și în continuare avem cel mai mare număr de mame minore din UE, iar acesta e un fenomen constant, neadresat prin politici publice adecvate. Există mai multe tipuri de probleme, care atunci când sunt puse față în față cu un mărțișor și un ghiocel îți arată din nou ipocrizia”, a conchis conf.univ.dr Oana Băluță.
Româncele vor să fie reprezentate politic
În România, peste 51% dintre cetăţeni sunt femei, dar reprezentarea lor la nivel politic rămâne una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană – la nivel parlamentar, în legislatura 2016-2020 au fost doar puţin peste 18% femei deputat şi senator. 101 femei au intrat în noul Parlament al României, după alegerile din decembrie 2024, adică în jur de 21%.
Liberalii au trimis doar nouă femei în Legislativ, în condițiile în care Alina Gorghiu, fostă președintă PNL și fostă ministră a Justiției, e printre inițiatorii proiectului de lege ca femeile să aibă 33% locuri eligibile în alegeri. Proiectul de lege a trecut de votul Senatului în 2022 și de atunci zace într-un sertar de la Camera Deputaților, scrie Hotnews.
„În cercetarea pe care noi am lansat-o anul trecut, care e reprezentativă la nivel național în rândul femeilor, 78% dintre femeile din România consideră că sunt prea puține femei în politică. Mai multe femei votează, suntem mai multe femei în România și atunci această mare majoritate a femeilor care consideră că trebuie să fie mai multe femei în politică trebuie auzită și trebuie propuse mai multe pentru funcții de conducere, să existe mai multe femei pe liste pe locuri eligibile”, a spus Andreea Rusu, directoare executivă la Centrul Filia.
Țara noastră însă evoluează, crede directoarea executivă a Centrului Filia, iar România e o țară mai puțin misogină ca acum „20 de ani, acum 10 ani, acum cinci ani”.
„Cred că suntem în continuare pe o pantă ascendentă cu privire la deschiderea către femei lidere, femei care pot să facă în viață altceva decât să stea acasă să fie mame, dacă nu își doresc asta, pentru că este perfect valid să fii mamă și casnică, dacă asta este ceea ce îți dorești. Dar cred că România e mai puțin misogină decât își doresc să creadă liderii bărbați ai partidelor politice, care de foarte multe ori se ascund în spatele acestor presupuse tendințe sociale de a nu vota femei pentru a nu propune femei în funcții publice și pentru a nu pune femei în leadership-ul din partide”, a spus Andreea Rusu.
În 2024, 10.000 de femei din România au cerut, în stradă, ca siguranța femeilor să fie o prioritate pentru stat și ca politicienii să adopte măsuri reale pentru combaterea violenței pe bază de gen. Anul trecut a fost și an electoral, cum este parțial și 2025, campania electorală însă a fost dominată de atacuri la persoană și politica externă, mai puțin despre problemele din societate. Interesele și nevoile femeilor nu au fost pe agendele politicienilor care au candidat pentru alegeri locale, europarlamentare, parlamentare și prezidențiale. Ne apropiem cu pași repezi spre o nouă campanie electorală în care candidatul pe care toate sondajele îl plasează pe locul I, Călin Georgescu, crede că o femeie nu poate să fie președinte pentru că „femeia are un alt rol în societate”, iar feminismul „este o mizerie absolută”.
Ştiri video recomandate
