Exercițiile militare de amploare „Zapad-2025” („Vest-2025”) se încheie astăzi, după o săptămână în care armata rusă a testat, alături de trupele din Belarus mai multe scenarii de război. Manevrele au coincis cu două momente majore de criză în relația Rusia-NATO: doborârea unor drone rusești intrate în spațiul aerian al Poloniei și interceptarea, de forțele aeriene române, a unei drone Gheran a Rusiei intrate în spațiul aerian al României. Acum, la încheierea exercițiului Zapad-2025, Vladimir Putin are la dispoziție trei scenarii, din care două sunt de atac, se arată într-o analiză a publicației germane Bild.
Potrivit estimărilor occidentale, la Zapad-2025 au participat în jur de 34.000 de militari. În cadrul exercițiilor, Putin a testat inclusiv o rachetă hipersonică „Zirkon”, pe care propaganda Kremlinului le pune în categoria „armelor-minune” pe care le are, în prezent, în dotare armata rusă.
„Zapad-2025” a fost privit cu atenție și îngrijorare sporite de experții militari din țările NATO, în condițiile în care exercițiul precedent „Zapad-2021, desfășurat cu patru ani în urmă, a fost folosit ca rampă de lansare a invaziei armatei ruse în Ucraina, inclusiv de pe teritoriul Belarusului.
Acum, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Zapad-2025, desfășurat inclusiv în apropierea frontierei cu Polonia, nu sunt îndreptate împotriva niciunei alte ţări.
Posibile misiuni pentru militarii ruși: Ucraina, Belarus sau „altă țară”
Conform Bild, Putin are acum la dispoziție trei scenarii posibile pentru a se folosi de unitățile militare implicate în exercițiul Zapad-2025.
Primul scenariu: trupele rusești participante la exercițiu vor rămâne staționate în Belarus pe o durată nedeterminată, ca o amenințare permanentă pe care NATO va trebui să o ia în considerare în viitoarele sale planuri.
În plus, trupele ruse vor putea fi folosite inclusiv pentru pregătirea unor acțiuni de sabotaj împotriva NATO sau pentru susținerea regimului Lukașenko în cazul unor demonstrații de protest.
Al doilea scenariu: o invazie a Ucrainei 2.0. Militarii ruși din Belarus vor fi folosiți într-o nouă ofensivă asupra Ucrainei, într-o reluare a invaziei din 24 februarie 2022, când mai multe unități rusești au atacat dinspre nord, cu obiectul cuceririi Kievului.
Cu acea ocazie, trupele ruse au reușit să ocupe întreaga Zonă de Excludere a centralei de la Cernobîl și au luat prizonieri inclusiv angajați ai centralei nucleare.
Al treilea scenariu: Trupele rusești concentrate în Belarus vor fi folosite pentru a efectua un atac surpriză în altă parte, în afară de Ucraina.
Un expert ucrainean sugera, într-un interviu acordat pentru antena3.ro, că următoarele ținte vor fi statele baltice. Astfel, Putin are nevoie de coridorul Suwalki, fâșia îngustă de circa 60 de kilometri lungime, care face legătura între Belarus și enclava rusă Kaliningrad.
Imagine de la granița Lituaniei cu Rusia (regiunea Kaliningrad). Foto: Getty Images
Dacă forțele ruse ocupă acest coridor, vor „tăia” practic țările baltice de orice legătură terestră cu Polonia și, implicit, NATO.
Conform Bild, Rusia a exersat în cadrul „Zapad-2025” capturarea acestui coridor.
MApN: „În 10 situații drone rusești au pătruns în spațiul aerian al României”
Nu în ultimul rând, coincidența face ca Zapad-2025 să aibă loc fix în momentul în care Rusia a violat spațiul aerian al NATO în cazul a două țări de pe flancul estic al Alianței: Polonia și România.
Atacul masiv cu drone de miercuri, arată că Rusia tratează aceste exerciții ca parte a războiului său hibrid împotriva Europei și Occidentului”, se arată într-un articol publicat de Bild după incidentul cu drone din Polonia.
În urma a peste 50% dintre atacurile Rusiei asupra Ucrainei în apropierea graniţelor României în timpul cărora s-au folosit drone ruseşti, fragmente de drone au căzut pe teritoriul României, conform MApN.
Datele MApN arată că din luna februarie a anului 2022, în apropierea graniţelor României s-au înregistrat 52 de atacuri exclusiv pe teritoriul Ucrainei, în care au fost implicate drone rusești.
Dintre acestea, în 38 de situaţii, au ajuns fragmente de drone pe teritoriul României, în zona Deltei Dunării, iar în 10 situaţii drone ruseşti au pătruns în spaţiul aerian al României.
„Rusia ne-a provocat și o să continue să ne provoace și să ne testeze reacția”, a spus ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, după ce o dronă rusească Gheran a survolat aproape o oră în spațiul aerian al României.
Ştiri video recomandate
