Membrii sindicatelor şi patronatelor au elaborat o variantă proprie a Codului Muncii pe care urmează să o trimită premierului. Documentul, care cuprinde toate modificările pe care le vor la proiectul de lege, urmează să fie semnat vineri de cele cinci confederaţii sindicale, informează Mediafax.
Liderii confederaţiilor sindicale şi patronale se întâlnesc la ora 12.00, la sediul CSDR, pentru a semna documentul. Două ore mai târziu, acesta va fi înmânat premierului de către o delegaţie a sindicaliştilor.
În timp ce sindicaliştii se pregătesc să pună pe masa Guvernului varianta lor de Cod al Muncii, Ministerul Muncii lucrează şi el la o nouă variantă. Ministerul a renunţat la intenţia de a obliga angajatul reclamant să aducă probe în conflictele de muncă.
În plus, va fi modificat şi articolul cu privire la concedieri. Patronii sunt de acord că disponibilizările trebuie făcute mai uşor, dar recunosc şi ei că modificările trebuie făcute cu grijă pentru a evita abuzurile.
Marţi, reprezentanţii sindicatelor şi ai unor patronate au cerut premierului să îl demită pe ministrul Muncii, Ioan Botiş.
După blocarea negocierilor cu ministrul Muncii pe tema Codului social, premierul i-a invitat pe sindicalişti la discuţii, la Palatul Victoria. La finalul negocierilor cu premierul Emil Boc s-a convenit ca sindicatele şi patronatele să trimită la Guvern, până vineri, un punct de vedere comun privind modificările la Codul muncii şi celelalte legi negociate până în prezent.
Sindicatele se tem că noile prevederi ale Codului Muncii permit angajatorilor să poată face concedieri mai uşor, dar şi să folosească angajaţi pe perioadă determinată. De asemenea, o altă prevedere a noului act le dă posibilitatea angajatorilor să reducă programul de muncă al angajaţilor, concomitent cu o scădere a salariilor, dacă situaţia firmei o cere.
Noul cod prevede că, dacă un angajat participă la o grevă, poate fi dat afară. De asemena, perioada de probă creşte, iar concediul de odihnă se poate lua cel mult 10 zile consecutiv.
Sindicaliştii sunt de părere că noul act normativ favorizează companiile străine, în defavoarea celor româneşti. Dacă nu li se rezolvă cererile, ei sunt decişi să apeleze la măsuri mai dure.
