Eşecul total pe Legea Salarizării şi pierderea a aproape 800 de milioane de euro din PNRR au provocat o revoltă socială uriaşă. Sindicaliştii cer să fie reluate negocierile. În acest moment, pe masă ar fi două scenarii: o nouă lege sau indexarea cu rata inflației.
Sindicaliştii au deja primele revendicări: ei cer un Guvern cu puteri depline şi o nouă Lege a salarizării. În acest moment, pe masa de lucru apar două scenarii.
1. Odată cu instalarea noului Guvern, să avem o noul Lege a salarizării, care să fie adoptată în Parlament până la finalul anului, pentru a intra în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Chiar dacă Legea salarizării unice tocmai a eşuat, iar România a ratat un jalon de aproape 800 de milioane de euro din PNRR, problema rămâne: trebuie reaşezate grilele de la stat.
2. Cealalată variantă luată în calcul ar fi indexarea salariilor bugetarilor cu rate medie a inflaţiei, de 7%. Sindicatele susţin că nici în această situaţie nu s-ar rezolva problemele din sistem şi cer reaşezarea grilelor.
PSD și PNL se acuză reciproc pentru eșecul Legii salarizării
PSD și PNL se acuză reciproc pentru eșecul Legii salarizării, în contextul în care România riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRR. Social-democrații îi acuză pe premierul demis Ilie Bolojan și PNL că au întârziat și au ținut proiectul „la secret”, în timp ce liberalii susțin că PSD blochează intenționat adoptarea legii și tergiversează îndeplinirea jalonului cu doar câteva zile înainte de termenul-limită.
Social-democrații au transmis printr-un comunicat de presă că PNL trebuie să răspundă politic în fața cetățenilor pentru eșecul Legii salarizării și să le explice de ce, după luni de întârzieri, România riscă să piardă banii europeni aferenți acestui jalon din PNRR:
"PSD condamnă fuga PNL de a-și asuma responsabilitatea pentru eșecul Legii Salarizării. Bolojan, Pîslaru și PNL trebuie să răspundă toți politic pentru această nereușită costisitoare pentru bugetul României. Ei trebuie să explice românilor de ce luni întregi au ținut proiectul de lege la secret, de ce nu s-au consultat cu nimeni, de ce nu au căutat consensul cu sindicatele și de ce au adus astfel România în situația de a pierde 770 de milioane de euro din PNRR", spune PSD.
Pe de altă parte, PNL a acuzat, miercuri, PSD că blochează "cu bună ştiinţă" adoptarea Legii salarizării unitare şi că România riscă să piardă din această cauză aproximativ 770 de milioane de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
"Când refuzi şi tergiversezi în mod repetat, aşa cum a făcut şi face PSD, chiar şi cu 5 zile înaintea termenului-limită de închidere a jalonului, concluzia e clară: PSD nu vrea legea salarizării unitare. Amânările PSD nu sunt şi n-au fost niciodată motivate de găsirea unei soluţii legislative mai bune; aceste amânări au reprezentat strategia cinică a PSD de a forţa ratarea legii. PSD a înşelat cetăţenii României, partidele pro-europene, precum şi pe preşedintele României, în faţa căruia şi-a asumat susţinerea integrală a actelor normative din PNRR. Reamintim că PSD a condus Ministerul Muncii timp de aproape cinci ani, perioadă în care miniştrii partidului nu au finalizat legea salarizării unitare din PNRR", se arată într-un comunicat de presă al PNL.
Negrescu: Reformarea aparatului public rămâne doar la nivel de discurs
Ratarea țintei din PNRR privind legea salarizării dovedește că reformarea aparatului public din România rămâne doar la nivel de discurs, iar pierderea celor 770 de milioane de euro va însemna înghețarea unor proiecte de infrastructură și un efort suplimentar din bani publici, a declarat consultantul economic Adrian Negrescu pentru Agerpres.
"Legea salarizării era punctul-cheie al reformelor din PNRR, o lege care trebuia aprobată din 2022 și care a tot fost amânată pe considerente pur electorale. Legea era un avantaj pentru angajații de la stat pentru că le oferea o predictibilitate financiară, practic le securiza salariile în orizontul următorilor 5 ani de zile.
În plus, era un element extrem de important în arhitectura financiară a statului român, în condițiile în care urma să statueze un volum maxim de cheltuieli publice alocat funcționarilor publici, aparatului de stat în general. Faptul că am ratat această țintă dovedește că ideea de reformare a aparatului public din România rămâne doar la statutul de discurs public și faptele rămân în continuare doar în zona ipotetică", a afirmat Negrescu.
