Masa avea o importanţă deosebită în perioada fanariotă. Exista un anumit ceremonial care trebuia respectat, iar bogăţia mesei era unul dintre elementele de bază. Se consuma carnea de bou, de oaie, berbec sau capră.
”Pe lângă ceremonialul politic şi militar, în secolul fanariot, masa era emblematică, bogăţia ei fiind descrisă de majoritatea călătorilor străini. La curţile boiereşti era imitat stilul oriental, boierii se aşezau la mese îmbelşugate la care serveau 10 - 15 feluri de mâncare, foarte picante şi pregătite după reţete orientale. O caracteristică a meselor boiereşti era că începeau şi se sfârşeau cu pilaf, mâncare specific orientală. Bucatele erau etalate pe talere de porţelan şi se serveau cu linguri, friptura era tăiată, dar se mânca cu degetele pentru că furculiţele şi cuţitele lipseau. (...) Sub influenţă orientală se consumă îndeosebi carnea de oaie, aproape deloc cea de miel, iar cea de berbeci „neîntorşi", ca şi cea de capră, o consumă „poporul de jos".
Pe lângă carnea de oaie, se mai servea şi carnea de bou care, de obicei, era gătită rasol, fiartă sau la oarecare fripturi, în timp ce carnea de porc era consumată doar în lunile de iarnă“, se arată în lucrarea ”Scurtă incursiune în gastronomia fanariotă“. Continuarea AICI.
