Fiica sa, Ioana Victoria Geambașu, avea doar 18 ani când s-a stins din viață în urma incendiului de la Colectiv. A fost a 56-a victimă. A murit pe 16 noiembrie 2015, la Spitalul Sfântul Ioan din Capitală. Avea o viață în fața ochilor și multe vise.
Mama Ioanei, Ruxandra, își împarte de atunci timpul în două: viața de dinainte de 30 octombrie 2015, și „acest simulacru de viață”. Medic specialist în chirurgie internă, Ruxandra Geambașu a părăsit Mizilul, la câteva luni după tragedie. A revenit în orașul natal, București, „mai aproape de Ioana, care e la Cimitirul Ghencea Militar”.
Recunoaște că se simte ca o pungă de plastic pe care o ia vântul și o duce și-o răsucește. „Mimez niște comportamente normale, nu vreau să încarc pe nimeni, nici măcar pe ai mei cu suferința mea. Așa mi se pare corect și decent”, a mărturisit Ruxandra Geambașu pentru Libertatea.
În ceea ce-i privește pe vinovați, femeia mărturisește: „Nu m-ar alina. Le-am vrut la un moment dat moartea. Mă gândeam dacă aș putea să-i omor eu. Tehnic. Studiam posibilități. De a-i pândi, de a-i omorî, de a vorbi cu un racket basarabean. Mă interesasem de tarife, cât costă să-l omoare sau să-l ologească pe unul din ăștia pe care era toată lumea supărată la un moment dat. Acum cred că instanța care o să le dea fiecăruia după faptele și gândurile lor nu sunt în niciun caz eu. Dumnezeu are grijă de fiecare. Și n-o spun amenințător. Pur și simplu, așa a fost să fie. Și tot ce pot să fac este să nu-mi încarc prea mult sufletul și să merit reîntâlnirea cu Ioana. Și-așa mi se pare că n-am fost cea mai bună mamă cu putință”, a mai spus femeia.
