România are a treia cea mai scăzută speranță de viață din Uniunea Europeană (UE), cu o medie de 76,4 ani în 2023, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat. Acest indicator variază la nivel regional, iar în unele zone, precum țării, populația tinde să trăiască ușor peste media națională, arată statisticile.
În 2023, speranța medie de viață la naștere în UE a ajuns la 81,4 ani, cu 0,8 ani mai mult decât în 2022. După scăderile din 2020 și 2021, cauzate de pandemia de COVID-19, acest indicator a depășit nivelul din 2019. De altfel, este cea mai ridicată valoare înregistrată din 2002 încoace, marcând o creștere totală de 3,8 ani.
În 15 țări, speranța de viață a depășit media UE, cele mai mari valori fiind înregistrate în Spania (84,0 ani), Italia (83,5 ani), Luxembourg (83,4 ani), Malta (83,4 ani) și Suedia (83,4 ani). Pe de altă parte, cele mai scăzute valori ale speranței de viață au fost în Bulgaria (77,6 ani), Serbia (76,2 ani) și România (76,4 ani).
Speranta de viață în România
În ultimele trei decenii, durata medie de viață a românilor a crescut cu 7 ani. Dacă în 1990 speranța de viață era de aproximativ 69,9 ani, în prezent a ajuns la 76,4 ani, arată cele mai recente date Eurostat.
Locuitorii din regiunea București-Ilfov au cea mai ridicată speranță de viață din România, atingând 77,6 ani. În regiunile Centru și Sud-Vest Oltenia, speranța de viață ajunge la aproximativ 77 de ani. În Vest, media este de 76,5 ani, în Nord-Vest – 76,6 ani, în Sud-Muntenia – 76,1 ani, în Sud-Est – 75,7 ani, iar în Nord-Est – 75,5 ani.
De ce femeile trăiesc mai mult decat barbatii
În România, diferența de speranță de viață între femei și bărbați a rămas semnificativă în ultimii ani. Potrivit datelor din 2023, femeile au o speranță medie de viață de 80,4 ani, în timp ce bărbații trăiesc, în medie, 72,6 ani – o diferență de 7,8 ani în favoarea femeilor.
Această situație este asociată cu o expunere mai mare la factori de risc în rândul bărbaților, cum ar fi fumatul și consumul excesiv de alcool, potrivit unui profil de sănătate al României realizat de Comisia Europeană, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și de Observatorul European pentru Sisteme și Politici de Sănătate.
Această diferență între bărbați și femeile se explică în mare parte prin obiceiurile diferite de consum de tutun și alcool. În 2019, 30,6% dintre bărbații din România fumau zilnic, iar 53,1% consumă alcool în exces. În rândul femeilor, doar 7,5% fumau zilnic, iar consumul excesiv de alcool era mult mai rar, mai arată studiul.
În 2023, speranța de viață la naștere în Uniunea Europeană a ajuns la 84,0 ani, în creștere cu 0,7 ani față de 2022 și la același nivel ca în 2019. Pentru bărbați, aceasta a fost de 78,7 ani, în creștere cu 0,8 ani față de 2022 și cu 0,2 ani față de 2019, conform datelor Eurostat.
De ce avem speranta de viata scăzută în comparație cu alte țări europene
Chiar dacă rata obezității la adulții din România este cea mai scăzute din UE, alimentația deficitară, consumul de tutun și de alcool contribuie în mod semnificativ la mortalitatea din țară, arată raportul publicat de Comisia Europeană, OCDE și Observatorul pentru Politici de Sănătate.
În 2022, 4,9% dintre români au declarat că nu au avut acces la asistență medicală din cauza costurilor, distanței sau perioadelor lungi de așteptare, o valoare de peste două ori mai mare decât media UE de 2,2%.
Cheltuielile directe pentru sănătate au reprezentat 21% din cheltuielile curente ale românilor în 2021, depășind media UE de 15%. Cele mai mari cheltuieli directe sunt cele cu medicamentele, însă costurile asistenței stomatologice sunt, de asemenea, semnificative. În plus, numărul limitat de resurse și deficitul de personal medical afectează accesul la îngrijirea de specialitate.
Totodată, cheltuielile pe cap de locuitor pentru sănătate au fost cele mai scăzute din UE în 2021. Deși sistemul de asigurări sociale de sănătate oferă un pachet larg de beneficii, acoperirea pentru medicamente ambulatorii și servicii stomatologice este mai redusă comparativ cu alte țări din UE.
Deși România formează un număr considerabil de medici și asistenți medicali, mult mai mare decât media UE, mulți dintre aceștia aleg să profeseze în străinătate, mai notează studiul. Totodată, deficiențele asistenței medicale primare din România contribuie la ratele ridicate ale mortalității evitabile, cele mai mari din UE.
Aproximativ 12% din populație nu este asigurată, incluzând persoane care lucrează în străinătate, în sectorul informal, șomeri care nu apar în statisticile oficiale și grupuri marginalizate, precum cetățenii rromi, mai arată raportul.
Ştiri video recomandate
