Administrația Trump s-ar pregăti să retragă mii de trupe americane din România, o decizie care ar trimite unde de șoc în Europa și în țările Flancului Estic într-un moment delicat pentru regiune, având în vedere agresivitatea crescândă a Rusiei. Informația a fost transmisă pe surse de publicația ucraineană Kyiv Post și a fost, ulterior, confirmată de Ministerul Apărării.
Ucrainenii de la Kyiv Post spun că sursele acestei informații sunt trei oficiali europeni și americani anonimi. Conform acestora, administrația Trump a trimis mesajul aliaților occidentali, la începutul săptămânii, că a luat decizia de a-și retrage aceste trupe din România, iar anunțul formal urmează să vină în următoarele săptămâni.
Într-o declarație de marți pentru Kyiv Post, oficialii, sub protecția anonimatului, au spus că numărul trupelor reduse „nu va fi mai mare de un batalion” și că mișcarea „nu va afecta semnificativ operațiunile americane în regiune”.
Totuși, decizia vine într-un moment dificil pentru România și pentru aliații de pe Flancul Estic, după ce Rusia a testat apărarea NATO de mai multe ori cu incursiuni cu drone și avioane de luptă în România, Polonia, Estonia și Lituania.
Coincide, de asemenea, cu mișcarea președintelui SUA de a ă-și accentua eforturile de a-l convinge pe Vladimir Putin să accepte un armistițiu în Ucraina.
Discuțiile interne de la Pentagon ar fi fost pentru reduceri de personal militar și în România și în Polonia, dar decizia finală va afecta doar România, conform surselor citate de Kyiv Post. Distincția arată un calcul geopolitc complex care are loc în acest momente la Casa Albă.
Armata americană ar urma să se concentreze mai mult pe activitățile sale în emisfera vestică, în China și în Pacific.
Ministerul Apărării confirmă oficial
„România si Aliatii au fost informați de decizia Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa
Ministerul Apărării Naționale a fost informat cu privire la redimensionarea unei părți a trupelor americane dislocate pe Flancul Estic al NATO, ca parte din procesul de reevaluare a posturii globale a forțelor militare ale SUA.
Printre elementele brigăzii ce urmează să înceteze rotațiile în Europa se menționează și forțe destinate României, amplasate la Mihail Kogălniceanu.
Decizia era așteptată, România aflându-se în contact permanent cu partenerul strategic american.
Redimensionarea forțelor SUA reprezintă un efect al noilor priorități ale administrației prezidențiale, anunțate încă din luna februarie. Decizia a avut în vedere și faptul că NATO și-a consolidat prezența și activitatea pe Flancul Estic, ceea ce permite Statelor Unite să își ajusteze postura militară în regiune.
*
Decizia americană este de sistare a rotirii in Europa a unei brigăzi care deținea elemente în mai multe state NATO. Aproximativ o mie de militari americani vor rămâne dislocați în continuare pe teritoriul național, contribuind la descurajarea oricăror amenințări și reprezentând în continuare o garanție a angajamentului SUA pentru securitatea regională”, se arată într-un comunicat al Ministerului Apărării.
Moment complicat pentru România
Propunerea de retragere a trupelor americane vine pe un fond dificil - Rusia continuă să testeze determinarea NATO, lucru demonstrat de numeroasele incursiuni aeriene și cu drone de-a lungul flancului estic în luna septembrie.
NATO a răspuns prin lansarea operațiunii „Santinela Estică”, o activitate de vigilență consolidată, însă reducerea trupelor americane riscă să transmită un mesaj contradictoriu.
Experții consideră că diminuarea prezenței militare a SUA ar putea slăbi influența și interesele americane, încurajând percepția Rusiei că descurajarea se estompează.
Colonelul american în rezervă Richard Williams a detaliat acest punct, afirmând că alianța continuă să considere prezența sa drept esențială pentru stabilitate.
El a precizat că NATO a întărit flancul estic cu trupe rotative în roluri de descurajare, construind în același timp o bază aeriană majoră la Cincu, care este de așteptat să devină cea mai mare din Europa.
Între timp, Rusia a solicitat revenirea forțelor la nivelurile dinainte de 1997, ceea ce ar include o posibilă reducere a prezenței NATO în România și Bulgaria.
Williams a adăugat că recenta dislocare a Diviziei 101 Aeropurtată în regiune sugerează că mobilitatea sa ridicată ar putea permite folosirea unei brigăzi pentru operațiuni în alte teatre, dacă apar noi necesități.
„Sunt foarte multe piese în mișcare,” a spus el.
Decizia pune o presiune reînnoită pe aliații europeni să preia o parte mai mare din „povara” de securitate, chiar dacă Centrul pentru Studii Est-Europene din Polonia avertizează că tranziția către un NATO condus mai mult de Europa trebuie să fie „structurată”, pentru a evita crearea unui vid pe care Rusia l-ar putea interpreta drept „invitație”.
Armata SUA rămâne angajată în continuare la baza de la Mihail Kogălniceanu, poziție reiterată și de un fost trimis special prezidențial pentru Ucraina, anterior.
Cu toate acestea, retragerea iminentă a unei brigăzi rotative marchează o schimbare semnificativă în prioritățile SUA, determinând aliații să își regândească postura de apărare în timp ce guvernul american își orientează atenția atât către emisfera vestică, cât și către zona Pacificului.
Ştiri video recomandate
