Cea
mai importantă condiţie a succesului într-o căsnicie este
considerată iubirea, urmată de condiţiile bune de locuit şi de
sprijin reciproc, încredere şi fidelitate. În schimb,
copiilor li se atribuie o importanţă scăzută pentru o căsnicie
fericită. Concluziile sunt desprinse din Barometrul de Opinie
Publică Viaţa în cuplu, ediţia mai 2007, lansat de Fundaţia
Soros România.
Potrivit studiului, aproape două treimi (62%)
dintre români au o relaţie pe termen lung, pe care cei mai
mulţi (56%) au oficializat-o prin căsătorie, ceilalţi (6%)
preferând traiul în comun fără acte. Doar 78% dintre
toate cuplurile locuiesc singure într-o gospodărie, celelalte
împărţind spaţiul cu părinţii sau cu alte rude.
Procentul
cuplurilor care nu au o casă a lor creşte la 61% pentru perechile
în care cel intervievat are sub 25 de ani, respectiv la 34%
pentru cele în care respondentul se află în grupa de
vârstă 25-34 de ani.
Românii petrec în medie 25 de
ore săptămânal cu muncile casnice, ceea ce reprezintă o
medie de peste trei ore pe zi. Având în vedere
distribuţia sarcinilor casnice pe sexe, femeile petrec în
gospodărie şi pentru îngrijirea copiilor un număr
considerabil mai mare de ore comparativ cu bărbaţii (o dată şi
jumătate).
Familia modernă, egalitară, este preferată de
majoritatea subiecţilor, mai mult de jumătate dintre persoanele
investigate declarând că nu contează cine conduce în
familie, bărbatul sau femeia. Totuşi, cei care consideră că
bărbatul ar trebui să conducă reprezintă un procent destul de
ridicat (41%).
Cea mai importantă cauză a apariţiei problemelor în
căsnicie este reprezentată de lipsurile materiale (70%) sau lipsa
de bani (42%), urmată de sarcinile gospodăreşti (42%) şi
comportamentul copiilor (20%). Băutura este considerată un motiv de
ceartă de 10% din populaţie, afectând într-o mai mare
măsură pe femei decât pe bărbaţii.
Deşi cel mai important
lucru într-o căsătorie este iubirea, absenţa ei nu
reprezintă cel mai important motiv ca partenerii să se despartă.
Divorţul este acceptat în situaţii mai degrabă extreme, în
principal violenţă şi alcoolism, în secundar infidelitate şi
încetarea iubirii între cei doi.
Datele Barometrului de
Opinie Publică arată diferenţe foarte mari între bărbaţi
şi femei în ceea ce priveşte relaţiile sexuale în
afara căsătoriei. Doar 38% dintre femei spun că au avut relaţii
sexuale înainte de căsătorie, în vreme ce procentul
este de 76% în cazul bărbaţilor.
85% dintre adulţii cu
vârste de până în 45 de ani îşi doresc
maximum doi copii. Momentul oportun
pentru apariţia primului copil este legat, pentru cei mai mulţi
dintre respondenţi, de cel al căsătoriei, dar şi de maturitatea
socială (asumarea responsabilităţilor).
Trei sferturi dintre cei
intervievaţi consideră că, atunci când nu doresc să aibă
copii, oamenii trebuie să recurgă la metode contraceptive, numai 6%
considerând firească abstinenţa. Principala motivaţie a
controlului naşterilor este considerată a fi de natură materială
pentru 75% dintre respondenţi.
O cincime dintre persoanele
intervievate nu cunosc nicio metodă de prevenire a sarcinii, dar
trei sferturi dintre aceştia au peste 45 de ani, ceea ce înseamnă
că informaţia este larg răspândită în rândul
persoanelor tinere.
Barometrul de Opinie Publică indică o relativ
largă acceptare a ideii de educaţie în şcoală şi familie a
minorilor în legătură cu metodele anticoncepţionale. În
schimb, vânzarea de anticoncepţionale minorilor (şi,
implicit, utilizarea de către aceştia) rămâne mai degrabă
în zona inacceptabilului pentru respondenţi.
Jumătate dintre
femeile intervievate au recunoscut că au recurs la avortul voluntar.
Dintre acestea, 28% au declarat că au făcut un singur avort, 32% -
două, 26% - între trei şi cinci, 12% - mai mult de cinci.
Homosexualitatea este în continuare puternic respinsă de
societatea românească. La întrebarea ?Credeţi că
homosexualii trebuie acceptaţi ca orice altă persoană?, 52%
dintre cei intervievaţi au răspuns negativ şi numai 34% pozitiv
(restul de 15% refuză să răspundă).
Intoleranţa legată de
homosexualitate este practic ridicată în aproape toate mediile
sociale, chiar dacă tinerii, cei din mediul urban şi cei cu studii
mai multe sunt mai toleranţi.
Aproape 80% dintre români s-ar
simţi deranjaţi dacă o persoană de acelaşi sex le-ar face
avansuri, două treimi ar avea aceeaşi reacţie dacă ar vedea două
persoane de acelaşi sex sărutându-se pe stradă, indiferent
dacă este vorba de bărbaţi sau femei.
De asemenea, mai mult de
jumătate ar fi destul de mult sau foarte mult deranjaţi să afle că
o persoană apropiată sau medicul de familie este homosexual şi 45%
nu s-ar simţi confortabil să ştie că un coleg de serviciu are o
altă orientare sexuală. Totuşi, 9% dintre respondenţi au
recunoscut că s-au simţit atraşi cel puţin o dată de persoane de
acelaşi sex.
Ancheta de teren a fost realizată în perioada 21
mai - 4 iunie, pe un eşantion de 1.999 persoane în vârstă
de la 18 ani, reprezentativ pentru populaţia adultă
neinstituţionalizată a României. Marja de eroare este de ą
2,3%, pentru un nivel de încredere de 95%.
Antena3.ro
