Ministrul
suspendat al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, Zsolt
Nagy, s-a prezentat marţi, pentru a treia oară, la Parchetul
General, declarând că va continua să studieze materialele
strânse de procurori în dosarul privatizărilor
strategice din energie. Până
în prezent, Nagy nu a dat nicio declaraţie în dosar, el
mărginindu-se să vadă probele anchetatorilor, inclusiv
transcrierile convorbirilor telefonice purtate de membrii grupării
conduse de bulgarul Stamen Stancev.
Procurorii DIICOT au început
pe 27 aprilie urmărirea penală împotriva ministrului Zsolt
Nagy, sub acuzaţia de sprijinire a unui grup infracţional organizat
cu caracter transnaţional. În rezoluţiile procurorilor DIICOT
se arată că Zsolt Nagy a sprijinit gruparea condusă de bulgarul
Stamen Stancev pentru adjudecarea licitaţiilor privind selectarea
consultanţilor în vederea privatizării companiilor CN
Radiocomunicaţii SA, SC Romtelecom SA, CN Poşta Română SA.
Anchetatorii susţin că Stamen Stancev a stabilit legături strânse
cu Zsolt Nagy şi Radu Donciu - consilierul ministrului
Comunicaţiilor, pentru a favoriza CSFB la câştigarea
licitaţiei în privinţa celor trei societăţi româneşti.
Potrivit procurorilor, Zsolt Nagy avea misiunea de a verifica în
permanenţă dacă telefoanele membrilor grupului condus de Stancev
erau interceptate de serviciile de informaţii române.
Ca o
măsură de prevedere, membrii grupului foloseau cartele telefonice
cumpărate în Austria sau Anglia, fiind convinşi că astfel nu
pot fi interceptaţi. Anchetatorii afirmă că pentru a nu fi
depistaţi, în eventualitatea interceptării convorbirilor
telefonice, inculpaţii foloseau mesaje codificate, în special
când se refereau la demnitari români cu care colaborau,
Zsolt Nagy apărând cu criptonimul „Schumacher”, alături
de Codruţ Şereş - „Hakinen”.
Pe 19 martie, Comisia specială
de la Cotroceni a dat undă verde procurorilor pentru începerea
urmăririi penale a ministrului Zsolt Nagy, fără a da un verdict în
privinţa vinovăţiei lui. În concluziile Raportului întocmit
de comisie se arată că, 'după analiza sesizării, a declaraţiilor
ministrului Zsolt Nagy şi a materialului probator pus la dispoziţie
de Parchet şi de ministrul Nagy, Comisia nu recomandă clasarea, dar
nici nu se poate pronunţa în sensul existenţei unor indicii
temeinice privind comiterea de către ministrul Nagy a vreuneia din
infracţiunile nominalizate în sesizarea Parchetului.
Comisia
propunea continuarea cercetărilor, cu sau fără începerea
urmăririi penale, pentru a se putea confirma sau infirma implicarea
lui Zsolt Nagy în săvârşirea vreunei fapte prevăzute
de legea penală. Pe baza concluziilor comisiei, preşedintele Traian
Băsescu a decis sesizarea ministrului Justiţiei pentru începerea
procedurilor legale de urmărire penală a lui Zsolt Nagy.
Pe 11
iunie, preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul privind
suspendarea lui Zsolt Nagy din funcţia de ministru al Comunicaţiilor
şi Tehnologiei Informaţiei.
Rompres
