Prefectul de Prahova, după noua întrerupere a alimentării cu apă: "Oamenii să aibă răbdare, lucrurile sunt pe drumul cel bun"
Publicat acum 5 ore si 27 minute
Sâmbătă, 21 iunie, are loc solstițiul de vară, momentul care marchează începutul verii astronomice în emisfera nordică. Este ziua cu cea mai lungă durată a luminii din an, când Soarele atinge punctul maxim pe cer, oferind un spectacol natural cu semnificații științifice și culturale.
Ce înseamnă solstiţiul de vară de pe 21 iunie
În zorii dimineţii de sâmbătă, 21 iunie 2025, mai exact la ora 05:42, ora României, are loc solstițiul de vară. Acesta este momentul în care axa Pământului este înclinată cel mai mult spre Soare, determinând cea mai lungă zi și cea mai scurtă noapte a anului.
Potrivit specialiştilor, în acest punct, Soarele se află la cea mai înaltă poziție pe cer și luminează perpendicular Tropicul Racului. Din punct de vedere științific, fenomenul este cauzat de înclinarea axei Pământului față de planul orbitei sale, iar Soarele atinge o declinație maximă de +23° 27′.
Solstițiul de vară are o legătură strânsă cu Sarmizegetusa Regia din România. Sursa foto: Getty Images
Durata zilei în România va fi de 15 ore și 32 de minute, în timp ce noaptea va avea doar 8 ore și 28 de minute, au transmis cei de la Observatorul Astronomic "Amiral Vasile Urseanu".
Solstițiul de vară are o legătură strânsă cu monumentele megalitice antice, cum ar fi Stonehenge din Anglia sau Sarmizegetusa Regia din România. La Stonehenge, razele Soarelui de la răsărit pătrund perfect printre pietrele uriașe în ziua solstițiului de vară, aliniere considerată intenționată de către arheologi. La Sarmizegetusa, cercetările sugerează că dacii foloseau sanctuarele circulare ca observatoare astronomice pentru a marca momente cheie ale anului solar – inclusiv solstițiile și echinocțiile.
Aceste aliniamente dovedesc că strămoșii noștri aveau cunoștințe avansate de astronomie, chiar dacă nu aveau instrumente moderne. Ei își organizau agricultura, ritualurile religioase și viața socială în funcție de mișcările soarelui și ale stelelor.
Există mai multe tradiții și obiceiuri legate de solstițiul de vară în România, unele moștenite din vechile credințe populare și păstrate în jurul sărbătorii de Sânziene, celebrată pe 24 iunie, care coincide calendaristic cu perioada solstițiului de vară.
10 tradiții românești legate de solstițiul de vară:
- Sărbătoarea Sânzienelor (Drăgaica) – marcând mijlocul verii și fertilitatea naturii, sărbătoarea este una dintre cele mai importante legate de solstițiu.
- Culesul florilor de Sânziene – fetele culeg flori galbene (galbenele sau sânziene) pe care le împletesc în coronițe, considerate aducătoare de noroc, dragoste și sănătate.
- Aruncarea coroniței pe casă – fetele nemăritate aruncă coronița de sânziene pe acoperișul casei; dacă rămâne acolo, se vor mărita curând.
- Dansul Drăgaicei – un dans ritualic al fetelor, simbolizând roadele câmpului, fertilitatea și renașterea.
- Noaptea magică a Sânzienelor – se spune că în noaptea de 23 spre 24 iunie se deschid cerurile, iar spiritele umblă libere. Este o noapte prielnică pentru vise premonitorii și practici magice.
De solstițiul de vară sunt legate numeroase tradiții, fiind o zi plină de semnificații în multe culturi. Sursa foto: Getty Images - Aprinderea focurilor – în unele zone se aprind focuri pe dealuri, simbol al Soarelui și al purificării. Tinerii sar peste foc pentru noroc și sănătate.
- Ritualuri de dragoste și fertilitate – fetele pun flori sub pernă pentru a-și visa ursitul, iar femeile se spală cu roua de dimineață pentru frumusețe.
- Interdicții și superstiții – nu se coase, nu se spală rufe și nu se muncește la câmp, pentru a nu atrage mânia Sânzienelor, considerate zâne bune, dar răzbunătoare dacă nu sunt respectate.
- Observarea naturii și a animalelor – comportamentul animalelor și starea vremii în jurul solstițiului erau folosite pentru a prezice roadele anului și schimbările meteorologice.
- Băi rituale în râu sau rouă – considerate purificatoare, aceste practici sunt legate de ideea de regenerare și protecție.
Începe vara astronomică. Ce înseamnă
Spre deosebire de vara calendaristică, începută convențional pe 1 iunie, vara astronomică se bazează pe poziția Pământului în raport cu Soarele. Aceasta debutează la solstițiul de vară, când Soarele se află la cea mai mare înălțime pe cer față de Ecuator, iar ziua are cea mai lungă durată din an.
Pe 21 iunie, la ora 05:41, ora României, este ziua în care Soarele răsare la cea mai nordică poziție a sa. Sursa foto: Getty Images
Pentru astronomi, acest moment este important nu doar simbolic, ci și prin precizia cu care marchează o nouă fază a mișcării Pământului în jurul Soarelui. După solstițiul de vară, ziua începe treptat să se scurteze, chiar dacă perioada cea mai caldă a anului urmează abia acum. Durata luminii naturale va scădea progresiv până la echinocțiul de toamnă din septembrie, când ziua și noaptea vor fi din nou egale.
Echinocţiul de toamnă este pe 22 septembrie
Echinocțiul de toamnă din 2025 va avea loc pe 22 septembrie și marchează începutul toamnei astronomice în emisfera nordică. În această zi, durata zilei este aproximativ egală cu cea a nopții, datorită faptului că axa Pământului nu este înclinată nici spre Soare, nici în sens opus. Soarele se află exact deasupra ecuatorului, iar lumina sa este distribuită aproape uniform între cele două emisfere.
După echinocțiu, nopțile devin tot mai lungi, iar zilele mai scurte, până la solstițiul de iarnă din decembrie. Echinocțiul este un reper natural important, folosit încă din Antichitate pentru a marca schimbările de anotimp și pentru a organiza calendare agricole și religioase. Din punct de vedere meteorologic, toamna a început deja la 1 septembrie, însă echinocțiul simbolizează tranziția astronomică spre sezonul rece.