„89 de secunde până la miezul nopții”: Ceasul Apocalipsei e mai aproape ca niciodată de sfârșit

În lumea noastră plină de deadline-uri, mai există unul pe care nu-l putem ignora, deși mulți o fac: Ceasul Apocalipsei. Nu este un ceas obișnuit, ci un simbol creat de oamenii de știință pentru a arăta cât de aproape suntem să ne autodistrugem, ca specie, prin război nuclear, schimbări climatice sau tehnologii scăpate de sub control.

Cu cât limbile acestui ceas se apropie mai mult de miezul nopții, cu atât pericolul e mai mare. Iar în ianuarie 2025, specialiștii de la Bulletin of the Atomic Scientists din Chicago l-au fixat la 89 de secunde până la miezul nopții - cea mai îngrijorătoare poziție de când există Ceasul, din 1947 încoace.

„Mesajul pe care îl auzim mereu este că riscul nuclear a trecut, că este un pericol vechi, din perioada Războiului Rece. Dar când discuți cu experții, primești exact mesajul opus – că riscul nuclear este, de fapt, foarte mare și în creștere”, spune Daniel Holz, fizician la Universitatea din Chicago, care a consiliat decizia privind Ceasul Apocalipsei, potrivit revistei Nature.

De ce atât de aproape?

Răspunsul e simplu și complicat în același timp. De la războiul Rusiei în Ucraina, la tensiunile dintre India și Pakistan, până la atacurile americane și israeliene asupra instalațiilor nucleare din Iran, lumea fierbe.

Însă, spre deosebire de perioada Războiului Rece, când erau două superputeri clare, acum vorbim despre o lume multipolară, cu mai mulți jucători și mai puțină ordine.

China a devenit a treia superputere nucleară, Coreea de Nord își dezvoltă arsenalul, Iranul a îmbogățit uraniu peste limita civilă, iar India și Pakistan sunt și ele în plină expansiune nucleară.

„La 80 de ani de la începutul erei nucleare, ne aflăm într-un moment de cumpănă”, afirmă Alexandra Bell, președinte și director executiv al Bulletin of the Atomic Scientists.

Cum funcționează, de fapt, Ceasul Apocalipsei?

Ceasul Apocalipsei nu este un cronometru real care merge singur, ci un mecanism simbolic. Se află fizic la sediul Bulletin of the Atomic Scientists din Chicago și este actualizat de fiecare dată când experții consideră că riscul global s-a schimbat semnificativ.

Nu îl veți găsi expus într-un muzeu sau într-o piață. Îl puteți vedea însă online, pe site-ul oficial: thebulletin.org/doomsday-clock, unde este publicat anual, însoțit de un raport și de o conferință de presă transmisă în direct.

Din 1947 încoace, cea mai îndepărtată poziție a limbilor a fost în 1991, după prăbușirea Uniunii Sovietice – atunci, erau 17 minute până la miezul nopții. În 2025, vorbim despre doar 89 de secunde.

A treia epocă nucleară: fără reguli clare, fără liniște

În trecut, echilibrul nuclear se baza pe principiul distrugerii reciproce garantate: dacă unul ataca, celălalt riposta și toată lumea pierdea. Existau canale de comunicare între lideri, astfel încât să se evite un buton apăsat din greșeală.

Astăzi, odată cu mai mulți actori nucleari pe scenă, acest echilibru se rupe.

„Cel mai îngrijorător fapt este tendința actuală spre competiție în loc de cooperare, atât în știință, cât și în relațiile internaționale”, atrage atenția Karen Hallberg, o fiziciană din Argentina.

Practic, se vorbește despre „a treia epocă nucleară”:

• Prima a fost Războiul Rece clasic.
• A doua, în anii ’90–2000, când SUA și Rusia au redus armele.
• A treia, cea în care trăim acum, cu mai mulți jucători, mai puține reguli și riscuri mai mari.

Când dezinformarea poate aprinde fitilul

Pe lângă arme și lideri nervoși, astăzi mai există un combustibil periculos: informațiile și știrile false.

În mai 2025, conflictul India–Pakistan a degenerat rapid, cu rachete lansate și victime. În același timp, rețelele sociale au fost inundate cu imagini generate de AI care arătau, fals, cum ar fi fost distruse ținte inamice.

Matt Korda, analist nuclear, atrage atenția: „Pentru a influența acel lider, trebuie să influențezi baza internă din Statele Unite, ceea ce am învățat că este incredibil de ușor de făcut”.

 Cu alte cuvinte, dacă cineva pornește un zvon pe rețele sociale că Iranul are bomba, acel zvon poate ajunge să influențeze direct Casa Albă.

Inteligența Artificială, riscul din umbră

AI-ul este deja folosit de armatele lumii pentru planificare și operațiuni. SUA au parteneriate cu firme precum Anthropic și OpenAI, care dezvoltă modele AI folosite inclusiv pentru domeniul nuclear.

Și China, și Rusia fac același lucru.

Problema? Modelele AI nu doar că analizează date, ci pot sugera decizii.

„Îți poți imagina AI fiind folosit ca ajutor în luarea deciziilor, nu pentru a decide, ci pentru a sugera diferite cursuri de acțiune”, spune Herbert Lin, cercetător la Universitatea Stanford.

Dar modelele AI pot „halucina” - adică pot inventa date.

„E o idee foarte proastă să dai codurile de lansare lui ChatGPT”, subliniază Lin.

Unele state spun că vor păstra controlul uman asupra deciziilor nucleare. Altele nu spun nimic. Iar riscul ca AI-ul să genereze confuzie sau să provoace un atac preventiv bazat pe o eroare de interpretare devine real.

Ce soluții există?

Experții reuniți la Chicago propun:

• Să existe mai multă transparență între state în privința AI-ului militar.
• Să fie menținută interdicția testelor nucleare.
• Să se negocieze un nou tratat de reducere a armelor, după expirarea actualului New START între SUA și Rusia.

„Oamenii nu sunt cu adevărat conștienți de pericolele războiului nuclear. Situația este extrem de riscantă”, spune fizicianul american David Gross.