Statele Unite au încercat să-și atragă aliații din NATO într-o campanie de „distrugere sistematică” a Curții Penale Internaționale, tensionând și mai mult relațiile transatlantice deja dificile. Administrația Trump a transmis că „va urmări îndeaproape” ce aliați îi sprijină campania împotriva Curții, în timpul unei reuniuni cu ușile închise desfășurate în această vară, relatează Politico, joi.
În timpul unei reuniuni cu ușile închise a celor 32 de ambasadori NATO, desfășurată la Bruxelles, la jumătatea lunii iulie, reprezentantul american Matthew Whitaker le-a cerut statelor membre să contribuie la slăbirea și desființarea treptată a Curții și le-a îndemnat să se retragă din documentul său fondator, Statutul de la Roma, potrivit a trei diplomați NATO care au primit protecția anonimatului pentru a putea vorbi liber.
Whitaker și-a încheiat intervenția spunând: „Vom urmări îndeaproape cine este alături de America”.
Presiunile asupra aliaților pentru a părăsi Curtea, alimentate de temerile lui Trump că oficiali americani ar putea ajunge să fie urmăriți penal pentru crime de război, fac parte dintr-o campanie mai amplă a administrației Trump împotriva organismelor și normelor internaționale considerate drept obstacole în calea libertății de acțiune a SUA.
Casa Albă a acționat până acum pentru retragerea Statelor Unite din Acordul de la Paris privind clima, a ieșit din Organizația Mondială a Sănătății, a încheiat participarea SUA la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului și a făcut presiuni asupra companiilor pentru a boicota summitul spațial organizat săptămâna aceasta la Paris, lansând în același timp o serie de războaie comerciale.
În paralel cu declarațiile lui Whitaker, misiunea americană a transmis delegațiilor NATO un document în care se afirma: „Statele Unite vor demantela sistematic capacitățile CPI (...) vă solicităm ferm să luați imediat măsuri pentru retragere”.
SUA au cerut, de asemenea, aliaților să „analizeze amenințarea” reprezentată de CPI pentru propriile lor țări, să „condamne public” „depășirea atribuțiilor” de către Curte și să „înceteze imediat” orice sprijin material acordat acesteia. „Să punem capăt, o dată pentru totdeauna, acestei mascarade a CPI”, se arată în document. Deși NATO nu este parte a tratatului Curții, toate statele membre ale Alianței, cu excepția Turciei și Statelor Unite, fac parte din aceasta.
Campania împotriva CPI a fost lansată, în această vară, de Marco Rubio, care a acuzat Curtea că încalcă suveranitatea SUA.
„CPI și aliații săi poartă un război împotriva țării noastre nu cu gloanțe sau rachete, ci prin statute, acorduri și forța așa-numitului drept internațional”, a declarat Rubio pe 13 iulie. „Dacă ei cred că ne pot lipsi de suveranitate, le vom arăta ce înseamnă cu adevărat hotărârea americană”.
Curtea a fost înființată în 2002 pentru a-i judeca pe cei acuzați de cele mai grave crime internaționale, inclusiv genocid și crime de război.
Ultima anchetă a CPI privind acuzații împotriva unor oficiali americani a fost deschisă în 2020, când Curtea a început să investigheze presupuse crime de război comise de militari americani în Afganistan, înainte de a acorda o prioritate mai redusă dosarului în anul următor. De atunci, însă, au existat apeluri pentru investigarea atacurilor americane asupra unor ambarcațiuni din Caraibe, desfășurate în cadrul operațiunilor antidrog.
O alianță tot mai tensionată
Campania vine într-un moment delicat pentru NATO. Alianța a fost supusă unor tensiuni puternice după ce numeroase țări europene au refuzat să participe la războiul SUA împotriva Iranului, provocând furia lui Donald Trump. La începutul acestui an, SUA au adus, alianța aproape de o ruptură din cauza amenințărilor lui Trump privind anexarea Groenlandei, teritoriu autonom al Danemarcei, stat membru NATO.
Alianța a reușit în mare parte să acopere aceste fisuri la reuniunea anuală a liderilor de la Ankara din iulie, însă noi tensiuni au apărut după doar câteva zile, odată cu solicitarea adresată aliaților de a părăsi Curtea.
Declarațiile au fost „destul de șocante”, a spus unul dintre diplomații NATO. „Dezamăgitoare”, a adăugat un al doilea diplomat.
Ca reacție la afirmațiile lui Whitaker, formulate ca punct secundar pe ordinea de zi a unei reuniuni altfel obișnuite, Franța și Țările de Jos au apărat CPI și și-au exprimat opoziția față de această inițiativă, au spus diplomații.
Delegația americană la NATO nu a răspuns unei solicitări de comentarii. Delegația franceză a refuzat să comenteze, dar a subliniat „sprijinul neclintit al Franței pentru CPI”. Delegația neerlandeză a făcut trimitere la declarațiile ministrului de externe Tom Berendsen, care a spus că Țările de Jos sprijină „pe deplin” CPI.
Emisarii americani au ridicat problema și în discuții bilaterale cu țări europene, potrivit a doi dintre diplomați. Departamentul de Stat al SUA a promis o „examinare mai atentă a țărilor care refuză să respingă falsa autoritate a CPI, deși se bazează pe sprijinul Statelor Unite”. Luna trecută, SUA au impus sancțiuni unor oficiali de rang înalt ai Curții, inclusiv președintei CPI, Tomoko Akane.
Un purtător de cuvânt al CPI a declarat: „Curtea rămâne concentrată asupra îndeplinirii mandatului său în mod imparțial, independent și în conformitate cu Statutul de la Roma, în numele victimelor și în interesul justiției. În fața încercărilor de a-i împiedica activitatea, CPI rămâne fermă și rezilientă”.
Campania se desfășoară pe fondul unui efort american, denumit „NATO 3.0”, prin care Europa și Canada ar urma să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria apărare, în timp ce SUA își recalibrează contribuția tradițional disproporționat de mare la capacitățile și cheltuielile Alianței.
Un chestionar trimis luna trecută statelor NATO, prin care li se cerea opinia despre politica externă a SUA, inclusiv în Orientul Mijlociu, a fost perceput de unii drept o tentativă de a le forța să se alinieze poziției administrației în schimbul protecției americane.
Este puțin probabil ca SUA să fi urmărit să exercite o presiune similară asupra aliaților prin solicitarea privind CPI, deoarece subiectul a fost ridicat doar ca punct secundar într-o discuție mai amplă, au spus cei doi diplomați NATO. Ei au recunoscut că aducerea acestei chestiuni în interiorul NATO este mult mai delicată decât în alte cadre diplomatice, având în vedere rolul de lider de facto al Statelor Unite în cadrul alianței.