Creierul trece prin cinci etape distincte de-a lungul vieții, cu momente-cheie la vârstele de 9, 32, 66 și 83 de ani, au descoperit oamenii de știință, scrie BBC. Cercetătorii de la Universitatea din Cambridge au arătat că creierul rămâne în faza adolescentină până la începutul vârstei de 30 de ani, când „atingem apogeul”. Ei spun că rezultatele ar putea ajuta la înțelegerea modului în care riscul de tulburări mintale și demență variază de-a lungul vieții.
Aproximativ 4.000 de persoane de până la 90 de ani au fost supuse unor scanări pentru a fi analizate conexiunile dintre celulele lor nervoase.
Creierul se schimbă în permanență ca răspuns la cunoștințe și experiențe noi, însă cercetarea arată că acest proces nu este un flux continuu și uniform, din copilărie până la moarte.
În schimb, există cinci faze distincte ale creierului: copilărie (de la naștere până la 9 ani), adolescență (de la 9 la 32 de ani), maturitate (de la 32 la 66 de ani), îmbătrânire timpurie (de la 66 la 83 de ani) și îmbătrânire tardivă (de la 83 de ani în sus).
Unii oameni ajung la aceste repere mai devreme sau mai târziu decât alții, însă cercetătorii spun că este remarcabil cât de clar se detașează aceste vârste din date.
Aceste modele au putut fi identificate abia acum, datorită numărului mare de scanări cerebrale disponibile în studiu, publicat în revista Nature Communications.
Cele cinci faze ale creierului
Copilăria. Prima etapă este cea în care creierul își mărește rapid dimensiunea, dar în același timp începe să „subțieze” surplusul de conexiuni dintre celulele nervoase, numite sinapse, create la începutul vieții.
În această perioadă, creierul devine mai puțin eficient. Funcționează precum un copil care hoinărește prin parc, mergând încotro îi vine, în loc să meargă direct de la punctul A la punctul B.
Adolescența. Totul se schimbă brusc în jurul vârstei de 9 ani, când conexiunile din creier intră într-o fază de eficientizare drastică. Aceasta este și perioada în care riscul de apariție a tulburărilor de sănătate mintală este cel mai ridicat.
Nu e surprinzător că adolescența începe în jurul debutului pubertății, însă acesta este un nou indiciu că se încheie mult mai târziu decât am crezut. Odată se considera că se limitează la anii de liceu, apoi neuroștiința a arătat că se întinde până în jurul vârstei de 20 de ani, iar acum până spre 30 de ani.
Aceasta este singura fază în care rețeaua de neuroni a creierului devine mai eficientă. Cercetătorii spun că acest lucru confirmă multe măsurători ale funcționării creierului care sugerează că el „atinge vârful” la începutul vârstei de 30 de ani, dar adaugă că este „foarte interesant” faptul că creierul rămâne în aceeași fază între 9 și 32 de ani.
Maturitatea. Urmează o perioadă de stabilitate, când creierul intră în cea mai lungă etapă a sa, care durează aproximativ trei decenii.
Schimbările sunt mai lente comparativ cu „focurile de artificii” de dinainte, dar în acest interval vedem cum câștigurile de eficiență se inversează treptat.
Cercetătorii spun că această fază „se potrivește cu un platou al inteligenței și personalității”, pe care mulți dintre noi l-au observat sau trăit.
Îmbătrânirea timpurie. Aceasta începe în jurul vârstei de 66 de ani, dar nu este vorba de un declin brusc. Mai degrabă apar modificări subtile în modul în care sunt organizate conexiunile din creier.
În loc să funcționeze ca un singur sistem unitar, creierul începe să se fragmenteze în regiuni care lucrează foarte strâns în interiorul lor.
Deși studiul a analizat doar creiere sănătoase, aceasta este și vârsta la care încep să apară demența și hipertensiunea arterială, care afectează sănătatea cerebrală.
Îmbătrânirea tardivă. În jurul vârstei de 83 de ani, intrăm în etapa finală. Există mai puține date pentru acest grup, deoarece a fost mai dificil să fie găsite suficient de multe persoane în vârstă cu creier sănătos pentru a fi scanate.
Modificările din creier sunt similare cu cele din faza de îmbătrânire timpurie, dar mai pronunțate.
Autorii studiului spun că e surprinzător cât de bine „se aliniază aceste vârste cu o serie de repere importante”, precum pubertatea, problemele de sănătate care apar mai târziu în viață și chiar marile schimbări sociale din jurul vârstei de 30 de ani, cum ar fi intrarea în rolul de părinte.
Studiul nu a analizat separat bărbații și femeile, dar rămân întrebări, de pildă legate de impactul menopauzei.
Duncan Astle, profesor de neuroinformatică la Universitatea din Cambridge, a declarat: „Multe tulburări de dezvoltare, de sănătate mintală și neurologice au legătură cu modul în care este „cablat” creierul. Diferențele de conectivitate cerebrală pot prezice dificultăți de atenție, limbaj, memorie și o mulțime de alte comportamente.”
Prof. Tara Spires-Jones, directoarea Centrului pentru Cercetarea Creierului de la Universitatea din Edinburgh, a spus că „este un studiu foarte interesant, care evidențiază cât de mult se schimbă creierul nostru de-a lungul vieții.”
Ea a adăugat că rezultatele „se potrivesc bine” cu ce știm despre îmbătrânirea cerebrală, dar a avertizat că „nu toată lumea va trece prin aceste schimbări de rețea exact la aceleași vârste”.