Criza apei potabile din Curtea de Argeș pare fără sfârșit. De mai bine de trei luni, aproape 50.000 de oameni nu pot folosi apa de la robinet, după ce în rețea a fost descoperită o bacterie. Deși autoritățile susțin că tratează intensiv apa și că parametrii revin treptat la normal, localnicii continuă să care zilnic apă din bazinele puse la dispoziție în oraș, multe dintre ele, înghețate în această dimineață. Premierul Ilie Bolojan le-a cerut instituțiilor responsabile rezultate rapide și soluții clare.
„Am ajuns ca în deșert. Diferența între noi și aia e că noi nu cărăm cu cămila, cărăm cu mâinile”, spune un localnic, în timp ce cară două bidoane de câte cinci litri cu apă potabilă.
Au fost puse la dispoziție bazine cu apă potabilă în mai multe puncte din oraș, iar tariful celei de la robinet a fost redus până la revenirea la parametrii normali. Direcția de Sănătate Publică spune că la ultimele teste nu a mai fost descoperită bacteria periculoasă.
„Am probe în data de 30. Astăzi au ieșit rezultatele microbiologic la cei cinci furnizori de la care noi am luat, adică consumatori, școală, grădiniță, cămin de bătrâni și două unități de alimentație publică. Apa a ieșit din punct de vedere bacteriologic bună”, a spus Sorina Honțaru, director executiv DSP Argeș.
Chiar dacă problema bacteriei pare să fie rezolvată, oamenii tot nu pot folosi apa.
„Miroase, miroase, miroase foarte urât. E greu că suntem bătrâni. Trebuie să facem baie, să spunem, vasele, să facem mâncare”, spune o femeie.
„Cred că un an, doi până când o curăța acolo e. E durere, atâta noroi de atâția ani”, adaugă un bărbat.
Edilul orașului spune că ar fi o soluție: se lucrează la schimbarea rețelei de tratare a apei. Asta după ce premierul Ilie Bolojan a cerut tuturor instituțiilor responsabile să finalizeze analizele și să vină cu măsuri concrete.
Jumătate din apa potabilă a României se pierde
50% din apa României se pierde în reţea, concret peste 565 de milioane m³ anual, potrivit datelor oficiale trimise la Bruxelles. În acest raport transmis de autorităţile române în cadrul aplicării Directivei europene privind apa potabilă, distribuitorii de apă nu sunt nominalizaţi individual. E important să precizăm că aceste date provin exclusiv din auto-raportările companiilor de apă.
Conform raportării oficiale pentru 2024, în sistemele de alimentare cu apă din ţara noastră au fost introduși în total peste 1,2 miliarde de metri cubi de apă, iar cantitatea facturată consumatorilor a fost de 660.713.605 de miliarde de metri cubi.
Astfel, diferența, peste 565 de milioane de milioane de metri cubi, reprezintă apa pierdută sau nefacturată. La un calcul simplu, reiese că se pierd în jur de 40.000 litri de apă, anual, pe cap de locuitor.
Cauzele sunt multiple: de la apă pierdută prin avarii și conducte vechi, la consumul necontorizat, furturi și erori de măsurare.
În multe sisteme regionale, între 30% și 50% din apa tratată și introdusă în rețea nu mai ajunge să fie facturată, iar pierderile sunt concentrate puternic la un număr relativ mic de operatori.
Doar 10 companii cumulează aproximativ 326 de milioane de metri cubi pe an de apă irosită, adică aproape 58% din totalul pierderilor naționale. Din acelaşi raport aflăm şi volumul de apă pierdut raportat la lungimea rețelei şi apar valori care depășesc 30.000 de metri cubi pierduți anual pe kilometru de conductă, valori care sunt de câteva ori mai mult decât în sistemele moderne din Europa de Vest.