Analiză: Ce impact ar avea războiul din Iran asupra economiei României. Expert: Ar urma să fim afectaţi, pentru că importăm masiv gaze

Escaladarea războiului din Iran şi extinderea sa la nivel regional riscă să declanşeze un şoc economic de proporţii, iar companiile româneşti trebuie să se pregătească pentru o volatilitate extremă şi să dezvolte strategii de rezilienţă, atenţionează experţii companiei de consultanţă Frames, într-o analiză referitoare la posibile efecte economice ale crizei din Orientul Mijlociu, notează Agerpres.

Potrivit sursei citate, poziţia geografică a Iranului şi influenţa sa asupra pieţelor energetice fac din această regiune un punct nevralgic pentru economia globală. O escaladare a tensiunilor ar reverbera instantaneu prin pieţele financiare, afectând totul, de la preţul carburantului la pompă până la costul bunurilor de larg consum.

"Inima problemei economice" în cazul unui conflict iranian este Strâmtoarea Ormuz, arată analiza. Acest canal maritim îngust conectează Golful Persic de Oceanul Indian şi reprezintă cel mai important punct de tranzit energetic din lume. Aproximativ o cincime din consumul global de petrol trece zilnic prin această zonă. Iranul controlează coasta nordică a strâmtorii şi a ameninţat în repetate rânduri cu blocarea acesteia în caz de conflict.

"O închidere, fie şi temporară, a acestui coridor ar paraliza pieţele. Navele petroliere ar rămâne blocate, iar rutele alternative prin conducte terestre nu au capacitatea de a prelua un volum atât de mare de ţiţei", atrage atenţia managerul Frames, Adrian Negrescu.

Impactul asupra pieţelor de mărfuri ar fi imediat şi brutal. Dincolo de scăderile semnificative anunţate luni pe bursele internaţionale, un şoc semnificativ se va simţi, pe termen mediu, în zona resurselor naturale. Traderii ar reacţiona la simpla ameninţare a unui conflict, iar preţurile ar reflecta panica pieţelor.

Într-un scenariu moderat, în care conflictul este limitat şi tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz este doar parţial afectat, cotaţiile petrolului Brent ar putea depăşi rapid pragul de 80-85 de dolari per baril. Această creştere ar fi susţinută de teama investitorilor şi de speculaţii.

Scenariul pesimist

În scenariul pesimist, marcat de un război pe scară largă şi blocarea totală a strâmtorii, consecinţele ar fi catastrofale. Analiştii Frames estimează că preţul ar putea atinge niveluri record, variind între 100 şi 120 de dolari per baril.

"O astfel de explozie a preţurilor ar declanşa un val inflaţionist global, forţând băncile centrale să menţină sau să majoreze ratele dobânzilor, ceea ce ar putea arunca economia mondială într-o recesiune profundă", avertizează autorii studiului.

De asemenea, în ciuda faptului că petrolul ţine prima pagină a ziarelor, piaţa gazelor naturale ar suferi o lovitură la fel de dură. Qatarul este unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de gaze naturale lichefiate (GNL). Singura rută maritimă pentru exporturile sale este tocmai Strâmtoarea Ormuz. O blocadă ar tăia accesul Europei şi al Asiei la o sursă vitală de energie.

"Preţurile pe bursele europene de gaze ar exploda instantaneu, amintind de criza energetică din anii trecuţi. Ţările dependente de importuri ar fi forţate să raţionalizeze consumul industrial pentru a proteja rezervele destinate populaţiei. Şi noi, în România, ar urma să fim afectaţi direct, pentru că importăm cantităţi semnificative de gaze. Un preţ mai mare la nivel internaţional ar duce rapid la creşterea preţurilor'', afirmă Negrescu.

Dincolo de energie, un conflict ar perturba grav transportul maritim de mărfuri la nivel global, generând un efect de domino asupra tuturor industriilor. Potrivit experţilor de la Frames, piaţa asigurărilor maritime este un barometru extrem de sensibil la riscul geopolitic. În perioade de conflict, navele care tranzitează zone considerate periculoase trebuie să plătească "prime de risc de război" (War Risk Premiums - WRP). Acestea sunt asigurări suplimentare, obligatorii pentru a acoperi daunele potenţiale cauzate de acte de război, terorism sau piraterie.

"Înainte de intensificarea conflictului, prima de risc pentru tranzitarea Mării Roşii şi a Strâmtorii Ormuz era neglijabilă, reprezentând doar o fracţiune de procent din valoarea navei. În contextul actual, aceste prime au explodat, ajungând la procente semnificative din valoarea navei (de exemplu, de la 0.01% la 1% sau chiar mai mult). Pentru o navă portcontainer de mari dimensiuni, a cărei valoare poate depăşi 100 de milioane de dolari, acest lucru înseamnă un cost suplimentar de sute de mii de dolari pentru o singură trecere'', arată analiza.

În plus, spun experţii, ruta ocolitoare pe la sudul Africii adaugă între 10 şi 14 zile la durata unei călătorii din Asia către Europa, iar întârzierile în livrări ar da peste cap lanţurile de aprovizionare globale (supply chains). Fabricile din Europa sau America de Nord pot rămâne fără componente vitale (de la cipuri la piese auto), ceea ce ar duce la opriri ale producţiei. Retailerii pot rămâne cu rafturile goale, iar această lipsă de produse în faţa unei cereri constante duce inevitabil la creşterea preţurilor.

Potrivit experţilor, companiile româneşti trebuie să se pregătească pentru o volatilitate extremă şi să dezvolte strategii de rezilienţă. Primul scenariu vizează industriile dependente de transport şi energie. Companiile de logistică, producătorii de maşini şi retailerii s-ar confrunta cu o contracţie severă a marjelor de profit. Costurile de producţie ar creşte, iar capacitatea de a transfera aceste costuri către consumatori ar fi limitată de scăderea puterii de cumpărare. Aceste afaceri trebuie să îşi regândească urgent lanţurile de aprovizionare, mutând producţia mai aproape de pieţele de desfacere, un proces cunoscut sub numele de nearshoring.

Al doilea scenariu

Al doilea scenariu aduce în prim-plan oportunităţile din sectorul energetic. Companiile care extrag petrol şi gaze în zone sigure, cum ar fi Statele Unite sau Marea Nordului, ar înregistra profituri record pe termen scurt.

"Războiul din Iran şi instabilitatea din regiune nu reprezintă doar o criză geopolitică, ci şi un şoc economic major'', a avertizat Negrescu.

Combinaţia dintre primele de risc uriaşe, devierile costisitoare ale rutelor de transport, creşterea preţurilor la energie şi perturbarea lanţurilor de aprovizionare creează un mediu propice pentru o nouă creştere a inflaţiei globale, conform experţilor.

Băncile centrale, care abia începuseră să controleze inflaţia post-pandemică, s-ar putea confrunta cu o nouă provocare majoră, fiind forţate să menţină dobânzile ridicate, ceea ce ar putea încetini şi mai mult creşterea economică globală, mai arată analiza firmei de consultanţă Frames.