Antreprenoriatul în Europa: Unde prosperă firmele și unde abia supraviețuiesc. România se numără printre campioni

A conduce o afacere înseamnă să trăiești permanent între risc și recompensă, iar în unele țări europene riscul este mai mare decât în altele. Firmele sunt esențiale pentru economie: creează locuri de muncă, generează venituri și dau ritmul dezvoltării. Dar mediul de afaceri este dinamic - companiile se nasc și dispar tot timpul.

În 2023, Uniunea Europeană avea peste 33 de milioane de firme active, potrivit Eurostat. În același an, 3,5 milioane de întreprinderi au fost înființate, iar 2,8 milioane s-au închis. Asta înseamnă o rată de înființare de 10,5% și o rată de desființare de 8,5% - deci, per total, mai multe firme au apărut decât au dispărut.

Totuși, situația diferă considerabil de la o țară la alta, scrie Euronews.

Unde se nasc și unde dispar cele mai multe firme

Rata de înființare a companiilor a variat de la 6,2% în Austria până la 19,6% în Lituania. Țări precum Malta, Portugalia, Estonia și Franța au înregistrat, de asemenea, rate de peste 14%.

La polul opus, Austria, Danemarca, Italia, Suedia, Belgia, Germania și Grecia au avut cele mai mici rate de creare de firme, toate sub 9%.

Când vine vorba despre dispariția companiilor, diferențele sunt și mai mari. Ungaria a avut cea mai mică rată de închidere, de doar 2,6%, în timp ce Estonia a înregistrat una dintre cele mai ridicate - 27,5%.

Rata de mortalitate a firmelor a depășit 15% și în Irlanda, Bulgaria și Lituania, în timp ce Grecia, Olanda, Austria și Croația s-au situat printre statele cu cele mai puține companii închise.

Cât de sănătoase sunt economiile europene

„Diferența dintre rata de înființare și cea de închidere a firmelor este un indicator-cheie al vitalității economice — arată cât de bine reușesc economiile să se reînnoiască prin ceea ce numim distrugere creativă”, a explicat profesorul Jun Du, de la Aston Business School, pentru Euronews Business.

Dintre cele 31 de țări analizate, în opt rata de închidere a depășit rata de înființare.

Estonia a avut cel mai mare decalaj negativ - 13,2 puncte procentuale, ceea ce înseamnă că aproape de două ori mai multe firme s-au închis decât s-au deschis (23.544 față de 45.389).

Diferențe negative s-au înregistrat și în Bulgaria (–5,8 p.p.) și Irlanda (–4,8 p.p.).

Profesorul Jun Du spune că aceste țări se confruntă cu o combinație de probleme: declinul industriilor tradiționale, bariere birocratice, acces limitat la finanțare, îmbătrânirea populației și concentrarea pieței, care le permite marilor jucători să blocheze intrarea celor noi.

Unde mediul de afaceri e în expansiune

La polul opus, Malta a înregistrat cel mai mare decalaj pozitiv, de 10,5 puncte procentuale — adică de 2,5 ori mai multe firme s-au deschis decât s-au închis (9.669 față de 3.726).

Diferențe favorabile de peste 5 puncte s-au observat și în Croația, Ungaria, Letonia, Norvegia, Portugalia, România și Grecia.

Țările cu astfel de rezultate au în general economii dinamice, sectoare de servicii și tehnologie în expansiune, reguli administrative simple, piețe ale muncii flexibile și sisteme financiare care încurajează antreprenoriatul.

Privind numărul absolut de firme, Franța a avut cel mai mare avans - cu 164.420 de firme mai multe deschise decât închise, în timp ce Polonia a avut cel mai mare recul (–26.732).

Dintre marile economii europene, Germania este singura unde s-au închis mai multe firme decât s-au înființat.

România, printre țările cu cele mai multe firme noi din UE

România se află printre statele europene unde s-au deschis semnificativ mai multe firme decât s-au închis în 2023.

Potrivit datelor Eurostat, rata de înființare a întreprinderilor a fost de 12,4%, peste media Uniunii Europene de 10,5%, în timp ce rata de închidere a fost de 7,3%.

Rezultatul este un decalaj pozitiv de 5,1 puncte procentuale, ceea ce plasează România în prima treime a clasamentului european, alături de țări precum Portugalia, Grecia și Letonia.

Contextul economic: între crize și reziliență

„Titlul pozitiv mai multe firme deschise decât închise este încurajator, dar explicațiile din spate oferă o imagine mixtă”, spun Giacomo Fersini, consilier principal de politici economice, și Ben Butters, director general al Eurochambres.

Ei subliniază că datele Eurostat pentru 2023 reflectă o perioadă complicată - efectele războiului din Ucraina, criza energetică, sfârșitul măsurilor de sprijin post-pandemie și normalizarea politicilor fiscale.

„În ciuda acestui context dificil, diferența pozitivă dintre înființări și închideri arată reziliența IMM-urilor europene și impactul pozitiv al sprijinului public și accesului la finanțare”, au adăugat cei doi.

După pandemie, o piață în reașezare

Specialiștii Eurochambres mai notează că, după pandemie, multe firme fie s-au închis, fie și-au schimbat statutul juridic - ceea ce poate explica de ce unele țări au avut mai multe dispariții decât înființări. De asemenea, întârzierile administrative în înregistrarea firmelor noi pot influența cifrele.

Țările cu ecosisteme solide de sprijin pentru afaceri tind să aibă rate mai mari de înființare și mortalitate mai redusă. Un mediu sănătos pentru companiile noi presupune camere de comerț active, proceduri simple de înregistrare, mecanisme de insolvență eficiente și programe public–private de finanțare pentru start-up-uri.