Aproape jumătate din populația lumii trăiește în țări lovite de război. Efectele economice sunt devastatoare și durează peste 10 ani

Războaiele provoacă pierderi mari și persistente în țările în care au loc lupte. Acolo, activitatea economică scade, în medie, cu aproximativ 7% pe parcursul a cinci ani, iar șocul la nivelul economiilor naționale durează mai mult de un deceniu, arată un studiu publicat miercuri de Fondul Monetar Internațional, citat de Agerpres.

FMI a examinat costul conflictelor active, care în prezent sunt la cele mai ridicate niveluri începând de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

De asemenea, organizația a analizat și consecințele macroeconomice ale creșterilor bruște ale cheltuielilor militare. 

Concluziile se regăsesc în două capitole ale viitorului său raport, World Economic Outlook, ce urmează a fi publicat în format complet marțea următoare.

Capitolele respective nu abordează războiul din Orientul Mijlociu și nici armistițiul de două săptămâni anunțat de președintele SUA, Donald Trump, marți seară.

În schimb, analiza FMI oferă o privire de ansamblu asupra economiilor în timpul războiului, încă din 1946, precum și date privind cheltuielile pentru armament din 164 de țări.

FMI: 45% din populația lumii trăiește în țări afectate de război

În 2024, ultimul an pentru care sunt disponibile date, peste 35 de țări au experimentat conflicte pe teritoriul lor, iar aproximativ 45% din populația lumii trăia în țări afectate de conflicte.

"Dincolo de costurile umane devastatoare, războaiele au efecte economice ample și de durată și prezintă compromisuri macroeconomice dificile, în special pentru țările în care au loc lupte", arată FMI.

Organizația subliniază că statele angajate în conflicte externe pot evita distrugerea fizică pe propriul teritoriu și pierderile economice mari, dar țările vecine sau partenerii comerciali cheie vor resimți șocul.

"Pierderile de producție rezultate din conflicte persistă chiar și după un deceniu și - de obicei - le depășesc pe cele asociate cu crizele financiare sau dezastrele naturale severe", a constatat Fondul Monetar.

FMI se pregătește să își revizuiască în jos previziunile de creștere globală și să își majoreze prognozele de inflație, ca urmare a războiului din Iran, a confirmat luni Kristalina Georgieva, directorul general al organizației. 

Marți, președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, a declarat, la rândul său, că războiul din Iran va duce la o creștere economică mai lentă și la o inflație mai mare, indiferent de cât de repede se va termina.

FMI: Războaiele înseamnă deprecieri de curs, pierderea rezervelor și inflație mare

Potrivit studiului FMI, conflictele au contribuit la deprecierea susținută a cursului de schimb, la pierderea rezervelor și la creșterea inflației, deoarece adâncirea dezechilibrelor externe amplifică stresul macroeconomic.

Intensificarea tensiunilor geopolitice și conflictele mai frecvente au antrenat creșteri majore ale cheltuielilor militare.

Aproximativ jumătate din țările lumii și-au crescut bugetele militare în ultimii cinci ani. Urmează alte creșteri, pe măsură ce țările NATO își majorează cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB până în 2035. 

Vânzările de arme ale celor mai mari producători de armament din lume, mulți dintre aceștia având sediul în SUA, s-au dublat în termeni reali în ultimele două decenii, conform analizei FMI.

Țările în curs de dezvoltare își cresc cheltuielile militare cu aproape 3% din PIB

Experții Fondului au constatat că explozia cheltuielilor pentru apărare s-a manifestat mai frecvent în economiile emergente, pe perioade între doi ani și doi ani și jumătate, creșterile fiind de aproximativ 2,7% din PIB.

Circa două treimi din aceste majorări de bugete militare au fost finanțate prin deficite mai mari. 

O astfel de abordare este posibil să stimuleze activitatea economică pe termen mediu, dar, pe de altă parte, crește inflația și generează provocări pe termen mediu.

În medie, deficitele fiscale s-au agravat cu aproximativ 2,6 puncte procentuale, raportat la PIB, iar datoria publică a crescut cu aproximativ 7 puncte procentuale în decurs de trei ani de la începerea unei majorări a bugetelor militare, a constatat FMI.

Aproximativ un sfert din aceste majorări de bugete militare au determinat reducerea abruptă a cheltuielilor guvernamentale pentru programe sociale, a indicat Andresa Lagerborg, economist FMI.