Iranul ar fi analizat posibilitatea de a ataca obiective militare americane din afara Orientului Mijlociu, dacă Donald Trump ar decide o nouă escaladare a războiului. Financial Times a publicat informația citând două persoane apropiate conducerii de la Teheran și Corpului Gardienilor Revoluției Islamice. Printre posibilele ținte s-ar afla o bază din Cipru, cablurile de fibră optică de sub Strâmtoarea Ormuz și baza aeriană Bezmer din sud-estul Bulgariei. La Bezmer sunt staționate, de la sfârșitul lunii iulie, avioane americane de realimentare KC-135. După ce autoritățile au afirmat timp de trei săptămâni că Bulgaria nu este amenințată direct, apariția expresiei "posibilă țintă" lângă numele țării a provocat îngrijorare, scrie Novinite.
Până acum, presiunile Iranului asupra Bulgariei s-au limitat la mesaje diplomatice și avertismente publice. La sfârșitul lunii iulie, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a declarat că statele care oferă baze sau sprijin logistic pentru atacuri împotriva Iranului vor fi considerate responsabile. A fost un avertisment general. Acum, Financial Times susține că Bulgaria ar fi fost menționată direct în discuțiile interne de la Teheran. Este o informație mai gravă, chiar dacă un eventual atac pare încă îndepărtat.
Între analizarea unei posibile ținte și lansarea unui atac există însă mai multe etape. Sunt necesare un plan militar, o decizie politică, pregătirea forțelor și alegerea exactă a țintei. Nu există informații publice care să arate că Iranul a trecut de prima etapă. Relatarea Financial Times este și ea condiționată: prezintă ce ar putea face Teheranul dacă Washingtonul ar escalada războiul. Informațiile apar după ce Trump a declarat Strâmtoarea Ormuz teritoriu american și a spus că negocierile nu duc nicăieri.
Răspunsul guvernului bulgar
Ministrul bulgar al Apărării, Dimitar Stoyanov, a respins informațiile publicate de Financial Times. El a spus că serviciile bulgare, inclusiv serviciul de informații militare, sunt în contact cu instituțiile britanice. Datele primite de Sofia de la partenerii britanici ar fi "semnificativ diferite" de cele apărute în presă.
Stoyanov a precizat că primise cu o zi înainte un raport al serviciilor bulgare. Documentul stabilea că riscul este extrem de scăzut și că nu există o amenințare directă la adresa Bulgariei, a bazelor unde sunt staționate avioane americane sau a altor obiective din țară. Ministrul a sugerat că informația apărută în presă ar putea face parte din confruntarea dintre Teheran și Washington. El a subliniat că Bulgaria nu participă la acest conflict.
Ministrul de Interne, Ivan Demerdzhiev, a transmis același mesaj într-un mod diferit. El a declarat că măsurile de securitate de la Bezmer au fost pregătite pentru o amenințare mult mai mare decât cea indicată în prezent de serviciile de informații. Autoritățile vor ca protecția să fie întărită înainte ca riscul să crească, nu după apariția unui pericol.
Yordan Bozhilov, fost ministru adjunct al Apărării și director al Sofia Security Forum, a atras atenția asupra surselor articolului. Financial Times citează persoane apropiate Gardienilor Revoluției, nu oficiali iranieni care vorbesc public. În opinia sa, ar putea fi vorba despre o scurgere intenționată de informații.
Întrebarea nu este doar dacă amenințarea este reală, ci și ce urmărește Iranul prin acest mesaj. Jurnalista Nina Spasova a remarcat, la rândul ei, că alegerea unei publicații importante și credibile precum Financial Times probabil nu a fost întâmplătoare.
Ce cred specialiștii că s-ar putea întâmpla
Analiștii militari bulgari au ajuns la concluzii asemănătoare. Evaluările lor sunt mult mai calme decât reacțiile apărute pe rețelele sociale.
Expertul Ruslan Trad a explicat că mai multe arme iraniene ar putea ajunge, cel puțin teoretic, până în Bulgaria. Racheta Shahab-3 are o rază de aproximativ 2.000 de kilometri, iar Sejjil poate parcurge între 2.000 și 2.500 de kilometri. Racheta Khorramshahr poate ajunge la 3.000 de kilometri, racheta de croazieră Sumar la aproximativ 2.500 de kilometri, iar drona Shahed-136 la circa 2.500 de kilometri.
Totuși, una este ca o armă să aibă raza necesară și alta este să lovească ținta. Un atac asupra bazei Bezmer ar presupune, cel mai probabil, traversarea spațiului aerian al Turciei. Racheta sau drona ar trebui astfel să treacă prin una dintre cele mai bine apărate zone ale flancului estic al NATO înainte de a ajunge în Bulgaria.
NATO a anunțat că sistemele sale de apărare au neutralizat de patru ori în acest an rachete balistice iraniene îndreptate spre Turcia. Trad a precizat că, în cazul din martie, au trecut mai puțin de zece minute între detectarea și distrugerea rachetei.
Expertul a subliniat și o altă diferență importantă. Activitatea avioanelor americane de la Bezmer este una logistică, de realimentare. De pe teritoriul Bulgariei nu sunt lansate misiuni de luptă. În schimb, baza Akrotiri din Cipru, lovită de o dronă iraniană pe 1 și 2 martie, fusese implicată direct în operațiuni împotriva Iranului.
Dacă ar ataca un stat NATO din cauza câtorva avioane de realimentare neînarmate, Iranul ar obține foarte puține avantaje. În schimb, ar risca declanșarea consultărilor prevăzute de Articolul 5 al Tratatului NATO. Teheranul este deja implicat în conflicte cu Israelul, în zona Golfului și în Marea Roșie.
Analistul Martin Tabakov a prezentat același argument din punct de vedere politic. Pentru Iran ar fi ilogic să atragă Europa în război, deoarece guvernele europene ar putea renunța la prudența de până acum și s-ar putea implica activ. De aceea, avertismentele Teheranului ar trebui privite în primul rând ca mesaje adresate Washingtonului.
Lyuben Yovchev, de la Terem-Holding, a explicat unde se află adevărata vulnerabilitate a Bulgariei. Protecția împotriva unei singure rachete balistice venite dinspre sud-est este bună, dar această apărare este asigurată de aliați, nu de Bulgaria.
În schimb, țara nu este suficient de bine protejată împotriva dronelor mici care zboară la joasă altitudine. Yovchev a amintit drona care a explodat în apropiere de Kardam pe 8 august. Incidentul a arătat că sistemul de la Deveselu și bateriile Patriot nu pot elimina toate tipurile de pericole.
Apărarea antiaeriană a Bulgariei se bazează încă în mare parte pe sistemele sovietice S-300, Osa și KUB. Acestea pot combate ținte mai vechi, dar nu sunt adaptate pentru rachetele moderne de croazieră sau pentru dronele care zboară la joasă altitudine.
Sistemul S-300PMU nu oferă o protecție reală împotriva rachetelor balistice. Viitoarele sisteme IRIS-T SLM vor putea combate avioane, rachete de croazieră și drone mari, dar nu rachete balistice sau drone mici controlate de la distanță. Cele zece sisteme cu rază scurtă planificate de Bulgaria ar fi mai eficiente dacă ar fi conectate la o rețea de avertizare timpurie, pe care țara nu o are în prezent. În cazul unei amenințări reale, Sofia ar trebui să ceară aliaților sisteme Patriot sau SAMP/T.
Amenințarea care ar trebui să îngrijoreze cu adevărat
Specialiștii citați în această săptămână au ajuns la aceeași concluzie: un atac cu rachetă balistică este scenariul cel mai puțin probabil pentru Bulgaria.
Yovchev a explicat că, pentru a provoca un incident lângă baza Bezmer, nu este nevoie de o rețea bine organizată. Ar putea fi suficienți o persoană recrutată din zonă, o dronă de aproximativ 1.000 de euro și informații disponibile pe internet.
În ultimii ani, Iranul ar fi preferat să folosească în Europa rețele criminale și persoane motivate financiar. Acestea nu au legături directe cu cei care coordonează operațiunile și pot fi minori sau infractori mărunți. Prin această metodă, Teheranul își poate nega mai ușor implicarea, iar legătura cu statul iranian este greu de demonstrat.
Atentatul de la Sarafovo, comis în 2012 pe aeroportul din Burgas, este exemplul la care se gândesc mulți bulgari. Acesta se apropie mai mult de scenariul unui atac organizat prin intermediari decât de cel al unei lovituri cu rachetă. Ancheta a descoperit legături cu aripa militară a Hezbollah, dar nu a demonstrat o implicare directă a statului iranian. Atât Hezbollah, cât și Teheranul au negat orice legătură cu atentatul.
Trad avertizează că grupări asemănătoare ar putea încerca să introducă drone în Europa prin Bulgaria. Cunoștințele autorităților bulgare despre rețelele iraniene sunt încă limitate.
O altă amenințare este dezinformarea. În luna mai, Europol a coordonat o operațiune împotriva a aproximativ 14.200 de postări și conturi asociate propagandei apropiate Gardienilor Revoluției. La operațiune au participat autorități din 19 țări, inclusiv Bulgaria.
Vladimir Vladimirov a avertizat că o mare parte a populației bulgare este vulnerabilă la asemenea campanii. În numai câteva ore poate izbucni o furtună pe Facebook, care se transformă rapid într-o dispută politică și într-o divizare a societății.
Această observație descrie ceea ce s-a întâmplat deja în Bulgaria în această săptămână. Asen Vassilev, reprezentant al partidului de opoziție PP, a declarat că Iranul "a găsit Bezmer pe hartă" și că Radev a atras Bulgaria în numai două luni într-un război de care țara reușise să se țină departe timp de cinci ani.
Kostadin Kostadinov, liderul partidului de opoziție Renașterea, a acuzat guvernul că distruge suveranitatea Bulgariei și a cerut anularea deciziei privind baza Bezmer.
Partidul de opoziție GERB a cerut Ministerului de Externe să îl convoace pe ambasadorul Iranului. Partidul dorește o explicație oficială privind eventuala includere a teritoriului bulgar pe lista țintelor Teheranului. GERB a amintit și că Radev vorbea despre amenințări directe în perioada în care era președinte, în timp ce acum prezintă același risc drept o problemă logistică.
Ivaylo Mirchev, din partidul de opoziție DB, a cerut o ședință comună a comisiilor parlamentare pentru apărare și politică externă. Vassilev a criticat-o și pe președinta Iliyana Yotova pentru că nu a convocat Consiliul Consultativ pentru Securitate Națională în primele 24 de ore după apariția informațiilor.
O parte dintre aceste reacții reprezintă un control parlamentar legitim asupra unei decizii cu posibile consecințe grave. Cererea publicării evaluării de risc este, de asemenea, justificată. Alte declarații fac însă parte din campania electorală începută după stabilirea alegerilor prezidențiale pentru 25 octombrie. Pentru public este greu să înțeleagă cât de mare este pericolul, deoarece avertismentele serioase și mesajele electorale sunt amestecate.
Concluzia este că Iranul are motive să considere infrastructura americană din Bulgaria o posibilă țintă. Teheranul deține și arme care ar putea ajunge până în Bulgaria, aflată la limita razei lor de acțiune. Nu există însă dovezi publice că Iranul a decis să atace, că a început pregătirile sau că a trecut dincolo de analizarea unor scenarii. Un atac direct cu rachete rămâne puțin probabil. Pentru a ajunge la țintă, armele iraniene ar trebui să treacă de mai multe niveluri ale apărării NATO.
Riscurile mai plauzibile sunt sabotajul, lansarea unei drone ieftine din apropierea țintei, atacurile cibernetice asupra infrastructurii importante sau atacarea unui obiectiv mai slab protejat asociat Statelor Unite ori Israelului.
La acestea se adaugă campaniile de dezinformare, care pot speria populația și pot provoca dezbinare politică și socială. Pentru un asemenea atac, Iranul nu trebuie să lanseze nicio rachetă. Iar efectele lui se văd deja.