Trei oameni au fost trimiși în judecată pentru distrugere din culpă în dosarul "Ferma Dacilor"
Publicat acum 1 ora si 24 minute
Înalta Curte de Casație și Justiție a luat act de concluziile Avocatului General din cadrul Curții de Justiție a Uniunii Europene într-o cauză de interes major pentru opinia publică, având ca obiect problematica prescripției răspunderii penale. Analiza Avocatului General confirmă că soluțiile adoptate de Înalta Curte de Casație și Justiție reprezintă o aplicare loială și riguroasă a dreptului Uniunii, în deplină concordanță cu exigențele convenționale privind legalitatea penală și securitatea juridică, se arată într-un comunicat dat publicității marți de ICCJ. .
”Concluziile sunt în sensul că dreptul Uniunii nu impune și nu permite reactivarea răspunderii penale stinse prin prescripție, în lipsa unui temei clar și previzibil, principiile legalității și securității juridice constituind limite legitime ale supremației dreptului UE.
În acest context, concluziile Avocatului General validează abordarea Înaltei Curți ca fiind una de echilibru judiciar, care evită atât impunitatea arbitrară, cât și sacrificarea principiilor fundamentale ale statului de drept în numele unei eficiențe punitive retroactive.
Este de subliniat că în astfel de cazuri, în care s-a constatat intervenită prescripția răspunderii penale, instanța dispune întotdeauna recuperarea prejudiciului și ia măsuri de confiscare corespunzătoare. Încetarea procesului penal nu afectează în niciun fel dreptul statului de a recupera paguba produsă și de a recurge la măsuri de constrângere în acest scop față de persoanele cu privire la care s-a constatat intervenită prescripția”, se arată în comunicatul ICCJ.
Acesta subliniază că ”dreptul Uniunii nu impune reactivarea răspunderii penale în cauze în care termenul de prescripție s-a împlinit potrivit dreptului național, chiar dacă hotărârea nu era definitivă la data pronunțării hotărârii Lin I; Hotărârea Lin I nu constituie un temei juridic suficient de precis și previzibil pentru a înlătura standardul național de protecție aferent principiului lex mitior și pentru a repune în discuție prescripția deja împlinită; respectarea principiului legalității incriminării și pedepsei, astfel cum este consacrat de articolul 49 din Cartă și de articolul 7 CEDO, prevalează în lipsa unei norme clare de imprescriptibilitate sau a unei reglementări europene armonizate în materie; autoritatea de lucru judecat și securitatea juridică constituie limite legitime ale aplicării supremației dreptului Uniunii, iar dreptul UE nu obligă la redeschiderea sau „reactivarea” unor procese penale prescrise; aplicarea globală a legii penale mai favorabile și interdicția creării unei lex tertia sunt expresia unei opțiuni constituționale legitime, care nu poate fi ignorată printr-o interpretare extensivă și imprevizibilă a obligațiilor europene”.
Înalta Curte de Casație și Justiție așteaptă pronunțarea deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene, preconizată pentru începutul anului 2026, în vederea evaluării impactului acesteia asupra unei abordări jurisprudențiale, coerente și predictibile, în deplină concordanță atât cu dreptul Uniunii, cât și cu dreptul convențional, se mai arată în comunicatul citat.