Când Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a ordonat intrarea a apriximativ 200.000 de soldați în Ucraina, scopul său era să ajungă la Kiev în câteva zile, să răstoarne guvernul pro-occidental și să readucă Ucraina în sfera de influență a Rusiei. Putin a eșuat, dar, după mai bine de trei ani, o cincime din teritoriul ucrainean se află încă în mâinile Rusiei. Înainte de Summitul istoric din Alaska, BBC News a prezentat din nou motivul pentru care Putin a ordonat invadarea Ucrainei.
Președintele SUA, Donald Trump, a insistat asupra unui acord de pace și se va întâlni vineri cu omologul său rus în Alaska, pentru ceea ce Casa Albă a descris ca fiind discuții "față în față". Cu toate acestea, optimismul anterior privind un acord nu a generat niciun progres concret.
De ce a invadat Putin Ucraina
Lansând cea mai mare invazie europeană de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Putin a ținut un discurs aprins la televizor, declarând că scopul era "demilitarizarea și denazificarea" Ucrainei. Rusia a transformat Ucraina într‑un stat nazist în ochii publicului, într‑o distorsionare grosolană a istoriei.
Putin ocupase deja peninsula Crimeea cu opt ani mai devreme (N.r. - în 2014), după o revoluție care înlăturase președintele pro-rus și îl înlocuise cu un guvern pro-occidental.
Ulterior, a declanșat un război de intensitate redusă în regiunea Donbas, unde forțe pro-ruse au ocupat teritorii și au înființat entități separatiste susținute de Moscova.
Dar invazia din 2022 a fost de o anvergură total diferită. Putin recunoscuse anterior statele rebele ca fiind independente și susținea că locuitorii de acolo, mulți vorbitori de limbă rusă, aveau nevoie de "protecție" față de regimul de la Kiev. A cerut armatei ucrainene să "ia puterea în propriile mâini" și să viziteze "bandele de dependenți de droguri și neonaziști" aflați la conducere, adăugând un alt obiectiv: neutralitatea Ucrainei.
El a acuzat NATO de încercarea deturnării Ucrainei pentru a aduce forțele Alianței mai aproape de granița rusă și a pus sub semnul întrebării dreptul Ucrainei la existență, susținând că "Ucraina modernă a fost creată în întregime de Rusia".
Într-un eseu din 2021, a afirmat că "rușii și ucrainenii sunt un singur popor". Anul trecut, i-a spus prezentatorului Tucker Carlson că Ucraina este un "stat artificial". Aceste declarații i-au convins pe mulți că invazia urmărea ștergerea identitară a statului ucrainean. Agenția de știri Ria a explicat că "denazificarea este inevitabilă și implică dez‑ucrainizare".
Vrea Putin să scape de Zelenski?
Putin a dorit de mult timp să scape de președintele pro-occidental ales, Volodimir Zelenski, care este o țintă încă de la începutul războiului. Trupele ruse au încercat de două ori să asalteze complexul prezidențial.
"Inamicul m‑a desemnat drept ținta numărul unu, familia mea este ținta numărul doi. Vor să distrugă Ucraina din punct de vedere politic, distrugându‑l pe șeful statului", spunea Zelenski.
Liderul ucrainean a mai spus că Putin a vrut inițial să-l înlocuiască cu liderul pro-rus Viktor Medvedciuk, acuzat de trădare acum în Rusia. Chiar și acum, Putin refuză negocierile cu Zelenski și îl denigrează, numindu-l "ratat și clovn", în timp ce îi contestă legitimitatea.
Putin îşi întăreşte acuzaţia prin menţionarea amânarii alegerilor din martie 2024, deși sub legea marțială, conform Constituției ucrainene, alegerile nu sunt permise.
Influenţa extinsă a NATO
Putin s‑a plâns de ani de zile de extinderea NATO spre est, considerând orice apropiere a Ucrainei de Alianță o amenințare directă. În 2008 și 2014, Rusia a lansat acțiuni militare în Georgia și în Crimeea chiar înainte ca NATO să crească prezența defensivă la granițele sale. NATO a subliniat că este o alianță pur defensivă.
Finlanda și Suedia au aderat recent din teamă față de agresivitatea rusă. Deși aderarea Ucrainei la NATO și UE este în Constituție, la începutul invaziei nu exista o perspectivă realistă.
"NATO nu este pregătit să accepte Ucraina", spunea Zelenski.
Ulterior, el a spus că ar lua în considerare demisia în schimbul aderării la NATO, o idee respinsă ulterior de Trump. Putin îi acuză pe aliații NATO de implicare directă în război prin sprijin militar masiv, sprijin despre care Alianța insistă că este defensiv și nu o formă de participație.
Putin evocă promisiunea neraportată de a nu extinde NATO "niciun centimetru spre est", referindu-se la un angajament discutat informal cu Gorbaciov, care ulterior a declarat că subiectul extinderii NATO "nu a fost niciodată discutat".
Cum s-ar putea termina războiul
Cea mai plauzibilă cale rămâne cea diplomatică, deși negocierile până acum au adus puține rezultate. După a cincea vizită a lui Witkoff în Moscova (6 august), Trump a spus că sunt "șanse mari" pentru o întâlnire personală cu Putin. Kremlinul a confirmat summit-ul Trump–Putin în zilele următoare, dar Putin a exclus o întâlnire cu Zelenski, considerând că nu sunt condiții potrivite. Până acum, nu s-a ajuns la niciun compromis.
Rusia cere discuții directe pentru a aborda "cauzele profunde ale conflictului": securizarea neutralității Ucrainei, reducerea armatei sale și renunțarea la aderarea la NATO, precum și recunoașterea anexării Crimeei și a patru regiuni estice, plus organizarea imediată a alegerilor. Ucraina refuză categoric astfel de condiții, solicitând garanții de securitate occidentale.
Este Zelenski vinovat pentru război?
Trump a sugerat inițial că Zelenski ar fi responsabil.
"Nu ar fi trebuit niciodată să lasă războiul să înceapă, acel război e un război pierdut", spunea Trump.
Războiul a izbucnit în 2014, când Zelenski nu era în politică, iar Putin a declanșat invazia în 2022 după o planificare îndelungată, menţionează BBC.
Recent, poziția lui Trump pare mai dură față de Rusia.
"Am crezut că s‑a terminat de nenumărate ori, dar Putin a început să lanseze rachete asupra unui oraș ca Kievul și a ucis o mulțime de oameni", a afirmat liderul de la Casa Albă.
Trump a anunțat tarife secundare radicale pentru cei care încă fac comerț cu Rusia dacă nu se ajunge la armistițiu până vineri, 8 august.
Declaraţiile lui Putin despre naziști și genocid
La începutul invaziei, Putin a susținut că protejează populația din estul Ucrainei de un "genocid" comis de ucraineni, acuzație respinsă unanim de instituțiile internaționale și catalogată drept "ridicolă" de cancelarul Germaniei. Ucraina nu are partide de extremă dreapta semnificative (alegerile din 2019 le-au exclus din parlament), iar Zelenski este evreu, cu rude ucise în Holocaust. Putin l-a etichetat drept o "rușine pentru poporul evreu", lucru respins ferm de Muzeul Memorial al Holocaustului din SUA.
În 2024, Curtea Penală Internațională a acuzat oficial Putin de crime de război, iar Kremlinul a respins acuzațiile.
Când a invadat Rusia Ucraina
Răsfoind istoria, intenția Rusiei de a împiedica Ucraina să se desprindă datează încă din 2014, când președintele pro-rus Ianukovici a fost înlăturat după proteste masive. Putin a ocupat Crimeea, iar separatiști susținuți de Moscova au preluat controlul în Donbas. Acordurile de la Minsk (intermediare) au redus intensitatea conflictului, dar au pregătit terenul pentru invazia masivă din 2022.
Cine câștigă războiul
După peste trei ani de lupte, războiul continuă ca un conflict de uzură pe o linie de peste 1.000 km. Niciuna dintre părți nu pare capabilă să câștige decisiv, deși Rusia continuă o ofensivă de vară. Rusia controlează patru regiuni (Crimeea plus estul și sudul Ucrainei), dar are control deplin doar în Luhansk. Ucrainenii au eliberat zone în nord și sud în 2022, dar contraofensivele ulterioare au fost mai puțin eficiente. Rusia a concentrat eforturi în Donbas, distrugând localități într-un avans lent.
Războiul afectează grav economiile ambelor țări. În Rusia, inflația și ratele dobânzii sunt ridicate, iar cheltuielile pentru apărare reprezintă peste 33% din bugetul federal. Ucraina și-a pierdut o parte semnificativă din bogăție și infrastructură. Totuși, sprijinul occidental îi permite în continuare să acopere deficitul bugetar.
Câți morți sunt
Zeci de mii de oameni au murit de la începutul invaziei din 2022. Zelenski a estimat 46.000 de militari ucraineni decedați, iar ualosses.org indică peste 77.000. ONU raportează peste 13.500 de civili morți, deși numărul real este probabil mai mare: 6.754 au fost uciși doar în prima jumătate a lui 2025.
Rusia nu recunoaște pierderile militare, iar estimările BBC sunt între 185.143 și 267.500 de militari ruși ucişi. Războiul a dus la strămutarea a milioane de ucraineni.
La început, Putin a descris invazia drept o "operațiune militară specială". Abia în 2024 a recunoscut că este un război, susținând că a fost provocat de Kiev sau de "manipulatorii occidentali".
Legăturile istorice dintre Ucraina și Rusia
Putin pledează pentru menținerea Ucrainei în sfera rusă pe baza trecutului comun:
-
Din 1922 până în 1991, Ucraina a fost parte a URSS.
-
Mulți ucraineni vorbesc rusă (inclusiv Zelenski).
-
Crimeea a fost anexată de Ecaterina în 1783, iar Hrușciov a oferit-o Ucrainei în 1954 după deportările staliniste.
-
Din 1991, Ucraina e independentă. În 1994 a renunțat la armele nucleare în schimbul garanțiilor de securitate ale Rusiei, Regatului Unit și SUA, garanții ignorate după aceea.
-
După război, sentimentul pro-rus a scăzut continuu, iar Zelenski evită acum limba rusă public.