Banca Națională a decis menținerea dobânzii-cheie la 6,50% pe an
Publicat acum 4 ore si 11 minute
Deși inflația scade lent în primul trimestru din 2026, din aprilie, în cel de-al doilea trimestru, va crește din nou, a avertizat Banca Națională a României (BNR) în Raportul asupra inflației. De vină sunt eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază și evoluția cotațiilor unor mărfuri. Totuși, analiștii de la BNR se așteaptă ca, în a doua jumătate a anului, inflația să înceapă să scadă.
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a aprobat marți Raportul asupra inflaţiei, ediţia februarie 2026, relatează Agerpres.
„Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflaţiei îşi va prelungi scăderea lentă în trimestrul I 2026, iar în trimestrul următor va consemna o creştere, pe fondul influenţelor decurgând din efecte de bază, precum şi din evoluţia cotaţiilor unor mărfuri şi din eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază, ce se suprapun efectelor directe generate în trimestrul III 2025 de expirarea schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi de majorarea cotelor de TVA şi a accizelor”, se arată în raportul citat.
Ulterior, rata anuală a inflaţiei va cunoaşte o corecţie descendentă abruptă în trimestrul III 2026, pentru ca apoi să descrească gradual, coborând de la mijlocul semestrului I 2027 în interiorul intervalului ţintei, conform Raportului asupra inflaţiei.
Banca Centrală semnalează însă că incertitudini rămân totuşi asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent, corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană şi procedurii de deficit excesiv.
Astfel, incertitudini şi riscuri însemnate la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, provin din mediul extern, având în vedere, pe de o parte, conflictele geopolitice şi tensiunile comerciale globale, iar, pe de altă parte, planurile de creştere a cheltuielilor pentru investiţii în apărare şi infrastructură în statele UE.
„În această conjunctură, absorbţia şi utilizarea la maximum a fondurilor europene, mai cu seamă a celor aferente PNRR, sunt esenţiale pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictelor geopolitice/comerciale, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice. Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune”, subliniază BNR.
Tot marți, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an.