ÎCCJ contestă din noul la CCR Legea pensiilor magistraților
Publicat acum 2 minute
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, și-a susținut miercuri, la Antena 3 CNN, afirmația că românii plătesc cea mai scumpă energie electrică din Europa, luând în calcul prețul energiei în anumite intervale orare.
Ivan a spus că situația actuală, în care țara noastră e nevoită să importe energie, are legătură cu faptul că autoritățile au dezafectat în ultimul deceniu mult mai multe capacități de producție decât au pus în funcțiune.
O altă problemă ține de angajamentul luat în guvernările anterioare de a închide centralele pe cărbune până la finele acestui an.
"România plătește cel mai scump curent electric din Europa pe anumite intervale orare. În medie, în ultima săptămână, pe tranzacțiile de pe bursă, avem 145 de euro în comparație cu media de 61 de euro per megawatt oră din Franța.
În ultimii 10 ani, România a scos din producție aproximativ 7.000 de megawați, capacitate de producție bazată pe gaz și pe cărbune, capacitate de producție în bandă, și nu a pus în loc decât 1200 de megawați sub forma altor capacitați de producție energetică în bandă.
România a investit masiv in panouri fotovoltaice, fără a asigura la pachet și capacități de stocare. Când avem soare în România, avem și în Bulgaria și Grecia, și în Ungaria, si in Austria și în toată zona noastră.
Vă dau datele de ieri. România a vândut megawatt-ul în Ungaria, de exemplu, cu 20 de cenți, adică un leu. Iar noi avem intervale de timp între orele 6 și 10 seara, în care România importă megawattul de energie cu 1000, 2000 sau 2500 lei.
Am avut anul trecut o situație o extremă de 27.000 lei pe un megawatt.
În momentul de față, avem aceste aberații din cauză că nu avem suficientă energie. Iar România, dintr-un exportator net de energie, s-a transformat in importator.
Bogdan Ivan: România și-a asumat cea mai agresivă țintă de decarbonizare - să închidă centralele pe cărbune până pe 31 decembrie 2025
România și-a asumat prin PNRR. Pot fi întrebați miniștrii Fondurilor Europene de atunci cum România și-a asumat cea mai agresivă țintă de decarbonizare:, să închidă minele și centralele pe cărbune din Valea Jiului și de la Complexul Energetic Oltenia până la 31 decembrie 2025.
În comparație, Germania și Polonia au ales ca țintă anul 2040, respectiv 2050. Când m-am dus acum două săptămâni să renegociez deschiderea Jalonului 119, prin care am cerut o amânare pentru închiderea centralelor pe cărbune din România, pentru că am avea un pericol real de energie insuficientă și de black-out, Comisia Europeană mi-a spus: "Domnule ministru, România și-a asumat asta, nu noi. Noi v-am dat 2,6 miliarde de euro să faceți noi capacități de producție a energiei bazate pe gaz așa cum le-ați ales voi. Aveți contracte de finanțare semnate în 2022 - 2023" ...
Proiectele sunt pe hârtie, licitațiile au fost făcute, nu au venit ofertanții, au fost suplimentate.
Noi suntem într-o situație destul de complicată, ca în trei luni de zile să rezolvăm o problemă acută a sistemului energetic național și să convingem Comisia Europeana că nu vom închide centralele pe cărbune pana când nu vom avea noi capacități de le înlocui.
Sau să dăm înapoi două miliarde, pentru că noi banii i-am luat", a spus ministrul Energiei la Antena 3 CNN.
Cum a ajuns, de fapt, România să exporte curent electric în Ungaria la un leu pe MWh
Presa națională a sesizat fenomenul exporturilor de energie din România în Ungaria, la prețuri foarte mici.
Explicația ține, aparent, de producția din surse regenerabile, pentru care nu există capacități de stocare.
Astfel, în zilele cu mult soare și vânt se produce multă energie ieftină, dar în mod discontinuu. Țara noastră nu poate consuma intern, instantaneu, această cantitate produsă, pentru care nu sunt capacități de stocare, astfel că surplusul pleacă la export.
Conform informațiilor OPCOM valabile într-una din zilele săptămânii trecute, la ora 11:00 au fost trimiși în Ungaria 2.249 MWh la prețul de 5 euro/MWh, iar la ora 12:00, cantitatea exportată a crescut la 2.495 MWh, tarifată la doar 2 euro/MWh.
La ora 13:00, 2.319 MWh au plecat către țara vecină la preț de 0,20 euro/MWh, iar între orele 14:00 și 15:00, volumele au rămas ridicate, la prețuri sub 9 euro/MWh.
Spre seară, exporturile au scăzut, iar la ora 18:00 fluxul s-a inversat, România devenind importator net din Ungaria, dar pentru cantități mici, situate ușor peste 100 MWh.