Casa Albă a anunțat că președintele Donald Trump nu are vreo intenție să se mai întâlnească cu liderii europeni și cu Zelenski în perioada următoare și că liderul american este „sătul de întâlniri de dragul întâlnirii”. Trump urmează să trimită un reprezentant la discuțiile din Europa, în weekend, și asta doar dacă există „o șansă reală” de a semna un acord de pace între Rusia și Ucraina, a comunicat Casa Albă, joi seară.
Purtătoarea sa de cuvânt, Karoline Leavitt, le-a spus reporterilor că Donald Trump a obosit de la atâtea întâlniri la care nu se ajunge niciodată la un acord pentru încetarea războiului din Ucraina.
„Președintele este extrem de frustrat față de ambele părți ale acestui război și e sătul de întâlniri doar de dragul întâlnirii”.
Ucraina rămâne sub o presiune intensă a americanilor pentru a accepta o pace dictată și rapidă. Zelenski și liderii europeni continuă să se opună unui plan pro-rus propus de administrația americană și care ar reprezenta o capitulare mascată în fața agresorului rus.
Trump a vorbit la telefon, miercuri, cu liderii Franței, Germaniei și Marii Britanii. S-a pus inclusiv problema unei prezențe a președintelui american în Europa, pentru discuții, în acest weekend.
„(Președintele Trump – n. red.) vrea să se întâmple ceva pentru ca acest război să înceteze, iar administrația a petrecut mai mult de 30 de ore, doar în ultimele săptămâni, la întâlniri cu rușii, cu ucrainenii și cu europenii. Vom vedea ce mai iese de la aceste întâlniri din weekend, vom fi atenți”, a mai spus Leavitt.
Întâlnire a europenilor cu Zelenski, sâmbătă, la Paris
Oficiali din Ucraina și țările europene vor discuta, sâmbătă, la Paris, planul de pace al lui Trump pentru Ucraina. În capitala Franței urmează a se întâlni, astfel, membrii delegațiilor ucrainene, americane, germane, franceze și britanice. Ucraina, Germania, Franța și UK vor fi reprezentate la întâlnire de consilierii pentru securitate națională.
Ucraina lucrează cu SUA şi cu aliaţii săi europeni la trei documente separate, în cadrul unui plan de pace în 20 de puncte. Primul dintre aceste documente abordează modul în care ar trebui să se încheie războiul. Al doilea se referă la reconstrucţia Ucrainei, iar al treilea priveşte garanţiile de securitate.
Ucraina a trimis Statelor Unite răspunsul său la planul american de pace, conform mai multor surse americane și ucrainene citate de CNN. Astfel conturul unui potențial plan final de pace începe să apară după îndelungi presiuni ale administrației Trump, care face clar că vrea să rezolve problema războiului cât mai repede cu putință.
Zelenski spune că va face referendum pentru Donbas
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și-a declarat disponibilitatea de a organiza un referendum privind viitorul Donbasului, pe care Kremlinul, cu sprijinul SUA, îl cere să fie cedat Rusiei pentru a asigura un acord de pace.
„Poporul Ucrainei va răspunde la această întrebare. Fie prin alegeri, fie prin referendum, poziția poporului Ucrainei trebuie să fie prezentă”, a declarat Zelenski.
Potrivit acestuia, SUA propun crearea unei „zone economice speciale” în Donbas fără prezența trupelor rusești. „Partea americană vede trupele ucrainene retragându-se din Donbas, iar compromisul pare a fi ca trupele rusești să nu intre în acest teritoriu. Nu știu cine va guverna acest teritoriu, pe care îl numesc deja «zonă economică liberă» sau «zonă demilitarizată»”, a declarat Zelenski.
Între timp, rușii continuă declarațiile războinice
Serghei Lavrov, șeful diplomației lui Putin, pornește o nouă ofensivă înainte de stabilirea detaliilor din nou plan de pace al americanilor și vorbește din nou de anexarea la Rusia a unor părți mari din Ucraina, inclusiv a unor teritorii care nu sunt ocupate în prezent de statul agresor. Dacă Rusia ar obține teritoriile pe care le pretinde - adică așa-zisa „Novorossia” - ea ar ajunge la granițele României.
„Rusia a transmis Statelor Unite propuneri suplimentare privind garanțiile colective de securitate, care nu se limitează doar la Ucraina
(...)
Astăzi, regimul de la Kiev (felul în care se referă reprezentanții dictaturii de la Kremlin la guvernul ales democratic al Ucrainei – n. red.) nu poate și în niciun fel nu reprezintă interesele locuitorilor din Novorossia (teritoriu întins din sud-estul Ucrainei pe care Rusia dorește să-l anexeze), Donbas și, desigur Crimeea. Prin urmare nu ar trebui să existe standarde duble”, a declarat reprezentantul statului agresor.
Lavrov a mai spus și că a discutat cu administrația Trump despre un dictat pe care ar trebui să-l impună Ucrainei în privința statutului său internațional – regimul de la Kremlin cere ca Ucraina să devină „stat nealiniat, neutru și fără arme nucleare”.
Planul imperialist al Rusiei, crearea așa-zisei regiuni „Novorossia” (Noua Rusie, denumită așa de Imperiul Rus începând cu sfârșitul secolului al XVIII-lea - n. red.) include ocuparea întregii părți de sud și est a Ucrainei, inclusiv sudul Basarabiei istorice, ceea ce ar aduce Rusia direct la granița României. Nu este încă clar cât de mult sunt americanii dispuși să cedeze în fața dictatorului rus, însă e evident că acesta va avea ridica aceste pretenții teritoriale.
Politica imperialistă a Rusiei presupune eliminarea accesului Ucrainei la Marea Neagră și, prin extensie, eliminarea capacității acesteia de a face comerț.
Ce urmărește regimul de la Kremlin este, pe de-o parte să captureze o regiune strategică, practic jumătate din Ucraina, de unde va avea obține capacitatea de a amenința direct flancul estic și de sud al NATO, și pe de altă parte să facă din Ucraina un stat dependent de facto de Rusia - fără accesul său la porturi și la Marea Neagră, statul ucrainean devine neviabil.
Novorossia ar include, astfel, o serie de importante regiuni ucrainene, pe lângă cele deja ocupate și pe care Rusia susține că le-a anexat. Astfel, pe lângă Donețk, Lugansk, Zaporojie, Herson și Crimeea, rușii ar vrea să mai cucerească și regiunile Harkov, Dnipropetrovsk, Mikolaiv și Odesa.
Pentru România asta, înseamnă revenirea Rusiei direct la granițele sale prin anexarea regiunii Odesa, care include Basarabia istorică (sudul regiunii, Bugeac – n. red.) și orașul-port Cetatea Albă.