„Căutăm nisip. «Viu» sau «mort»”. Cum a ajuns omenirea în pragul unei crize globale a uneia din cele mai banale resurse ale planetei

Omenirea se află în acest moment în pragul unei crize globale de nisip - una dintre cele mai exploatate resurse ale planetei - care este în prezent extras la o rată mai mare decât poate fi înlocuit, ceea ce pune în pericol întregi ecosisteme de pe planetă, informează The Guardian.

Malé, unul dintre cele mai suprapopulate orașe din lume și capitala insulelor Maldive, trebuie să facă unei provocări duble:  creșterea populației, concomitent cu creșterea nivelului mării, care duce la restrângerea tot mai accentuată a suprafeței locuibile.

Autoritățile au decis să rezolve această problemă prin importul de nisip aflat în restul insulelor din arhipeleagul aflat în Oceanul Indian.

Ce poate să se întâmple, până la urmă? E doar nisip, nu-i așa?

Ritmul tot mai accelerat al dezvoltărilor urbane și creșterea producției industriale de pe planetă a dus la o creștere a necesarului de nisip - elementul de bază pe care îl găsim în construții, practic cel mai folosit material esențial de pe planetă, după apă.

În plus, nisipul se regăsește în sticlă, geamuri, ori în ecranele calculatoareor sau telefoanelor mobile de azi, cipurile de silicon sau panourile solare.

Ce înseamnă „nisipul viu” și „nisipul mort”. Nisipul, considerat „prima linie de apărare” împotriva schimbărilor climatice

În total, omenirea folosește, în acest moment, 50 de miliarde de tone de nisip în fiecare an, iar aceste valori sunt în creștere: un raport ONU avertizează că extragerea nisipului se face într-un ritm mai rapid decât „înlocuirea” sa.

„Nisipul este considerat de unii drept eroul necunoscut al dezvoltării, dar rolul esențial pe care îl joacă în menținerea echilibrului natural de care depindem cu toții este un aspect și mai ignorat”, a spus Pascal Peduzzi, director al centrului UNEP de date privind resursele globale. „Nisipul e prima linie de apărare a noastră împotriva creșterii nivelului apelor, a furtunilor și salinizării apelor subterane aflate în regiunea coastelor litorale - toate acestea fiind intensificate de schimbările climatice”.

Pe lângă construcții și industrie, nisipul reglează nivelul râurilor, protejează rezervoarele subterane de apă potabilă aflate în apropiere de coastele marine, filtrează apa și susține biodiversitatea.

Raportul ONU arată că există o întreagă competiție între statele lumii pentru achiziția de nisip, „viu sau mort” - metaforă folosită pentru nisipul utilizat în scopuri industriale („mort”) sau pentru protejarea climei („viu”).

În cazul insulelor Maldive, autoritățile locale au contractat o companie olandeză în 2019, cu scopul reumplerii unei lagune în insula Gulhifalhu, aproape de capitala Malé.

Suprafața de 192 de hectare a zonei necesita 24,5 milioane de metri cubi de nisip, care urma a fi dragat dintr-i regiune de 13,75 kilometri pătrați situată la nord de capitala Maldivelor.

Șase luni mai târziu, un raport de mediu a concluzionat că impactul negativ asupra mediului e ireversibil: proiectul a distrus 200 de hectare de recifuride corali și specii care trăiau în regiunea lagunei, incusiv protejate - pești, țestoase, păsări, crabi - toate acestea ajutau la menținerea unui ecosistem care includea pescuitul local și turismul.

Conform UNEP, extracția de nisip presupune o dilemă care, pentru a putea fi rezolvată, necesită o reformă totală a proceselor și deciziilor guvernamentale - informații mai bune, mapare și monitorizare mai performante ale regiunii, cu scopul identificării zonelor cu impact ecologic major, concomitent cu transparență decizională și respectarea regulilor privind mediul înconjurător.

Insulele Maldive se află în pericol major: peste 80% din suprafață este la doar un metru deasupra nivelului mării - fiind astfel una dintre cele mai vulnerabile țări la schimbări climatice. Dacă guvernul local nu reușeste să reconstruiască un baraj de nisip în calea apei, întreaga țară riscă să ajungă, la propriu, sub ape.