Ce reformă a administrației locale i-a prezentat PSD lui Nicușor Dan, în discuțiile de la Cotroceni

În discuțiile de la Palatul Cotroceni, de marți, Partidul Social Democrat a prezentat propria reformă a administrației publice locale, diferită de viziunea premierului Ilie Bolojan. Potrivit documentului lăsat președintelui Nicușor Dan și consultat de Antena 3 CNN, PSD propune o reducere a angajaților în funcție de mai multe criterii, de la nivelul de digitalizare din unele primării, la complexitatea administrativă (dacă gestionează spitale, școli mari sau drumuri).

România are astăzi 3.228 de unități administrativ-teritoriale (UAT), cu un total de 189.777 posturi în administrația locală. Simulările actuale privind o reducere de 45% din totalul posturilor ar conduce, în practică, la 17.815 posturi ocupate desființate, adică o scădere medie de 14% din totalul efectiv.

„Problema centrală nu este cifra absolută, ci metoda de implementare: reducerea se aplică liniar, fără a ține cont de specificul fiecărei comunități. Datele arată dezechilibre regionale semnificative: Bihor ar pierde doar 3%, în timp ce Buzău ar fi afectat cu -23%, Galați cu -22%, Sălaj cu -21%”, susține PSD.

Social democrații spun că „această abordare riscă să genereze sub-administrație în zonele rurale mici, unde 2–3 funcționari în minus pot însemna absența serviciilor publice de bază (contabilitate, urbanism, asistență socială). În plus, reforma nu este corelată cu un program de digitalizare sau cu o strategie de comasare voluntară a UAT-urilor, așa cum recomandă Carta Europeană a Autonomiei Locale și practicile din Franța, Germania sau Polonia.”

Care e propunerea PSD pentru reforma administrației locale

Obiective strategice:
    1. Simplificare administrativă reală, nu doar reducere de personal.
    2. Creșterea eficienței: reducerea birocrației și orientarea resurselor spre servicii pentru cetățeni.
    3. Consolidarea capacității locale, mai ales în zonele vulnerabile, pentru a evita colapsul instituțional.
    4. Alinierea la bunele practici europene: digitalizare, transparență, comasare voluntară, guvernanță participativă.

Criterii propuse pentru diferențierea reducerilor:
    • Raport angajați/locuitori:
        ◦ UAT < 1.500 locuitori – minimum 8–10 funcționari de bază, fără reduceri sub acest prag.
        ◦ UAT > 5.000 locuitori – țintă: 7 funcționari/1.000 locuitori.
    • Capacitate de absorbție fonduri UE:
        ◦ UAT cu absorbție scăzută (<50 €/locuitor ) – prioritate la întărirea echipelor de proiecte.
        ◦ UAT performante – pot reduce personal auxiliar, dar cu condiția reinvestirii economiilor în digitalizare.
    • Grad de digitalizare a serviciilor:
        ◦ <30% servicii online – nu se reduc posturi, ci se investește în infrastructură și formare.
        ◦ 30–60% – reducere graduală de max. 15%.
        ◦ 60% – reducere de 20–25% posibilă, cu standardizare și interoperabilitate.
    • Complexitate administrativă: UAT-urile care gestionează spitale, școli mari sau drumuri au nevoie de personal suplimentar. Reducerile se aplică în special unde există suprapuneri birocratice.
    • Indicatori socio-economici: UAT-urile cu șomaj ridicat și populație îmbătrânită să beneficieze de o clauză de protecție (reducere ≤10%).

Etapele reformei (esalonare temporală):
    • Faza I  – Audit și digitalizare de bază: cartografierea posturilor, lansarea platformelor online pentru servicii simple (certificate, taxe, programări).
    • Faza II – Reduceri diferențiate până la 25%: aplicarea criteriilor, mobilitatea voluntară a personalului între UAT, crearea de centre intercomunale pentru servicii specializate.
    • Faza III – Consolidare structurală: stimulente pentru comasarea voluntară a UAT-urilor foarte mici, reducere suplimentară acolo unde există redundanțe clare (până la 30% maxim).
    • Faza IV – Administratie digitală și transparentă: integrarea completă a serviciilor în platforma unică națională, standardizare după model estonian și nordic.

Riscuri și mecanisme de atenuare:
    • Risc de blocaj administrativ – se previne prin păstrarea unui număr minim de funcționari esențiali.
    • Risc de accentuare a inegalităților regionale – se evită prin aplicarea diferențiată a reducerilor, în funcție de capacitatea locală.
    • Risc de pierdere a fondurilor europene – se contracarează prin întărirea echipelor de proiecte în zonele vulnerabile și prin centre intercomunale de expertiză.
    • Risc de neîncredere publică – se reduce prin comunicare clară: reforma nu e un „dictat”, ci un proces participativ, în logica europeană a subsidiarității.

Recomandări:
    1. Stabilirea unui prag realist de reducere: maximum 25%, diferențiat pe criterii funcționale.
    2. Crearea unui Indice de Eficiență Administrativă care să combine date demografice, economice și instituționale.
    3. Program național de digitalizare a serviciilor publice (platformă unică, interoperabilitate, formare profesională).
    4. Dezvoltarea cooperării intercomunale pentru servicii costisitoare (IT, juridic, achiziții).
    5. Lansarea unei dezbateri naționale privind comasarea voluntară a UAT-urilor sub un anumit prag de populație.
    6. Asigurarea transparenței și a protecției sociale pentru personalul vizat de restructurări (mobilitate, reconversie, formare).

„România are nevoie de un stat suplu și eficient, dar nu de o administrație mutilată prin tăieri statistice. Reforma trebuie să fie un proces gradual, diferențiat și digitalizat, orientat spre calitate și servicii pentru cetățean. Un prag de 25% aplicat inteligent, pe criterii clare și în etape, poate aduce economii bugetare fără a sacrifica funcționalitatea. Aceasta este calea prin care România se aliniază la standardele europene și își reconstruiește încrederea cetățenilor în stat”, mai susțin social democrații.

La Palatul Cotroceni s-a discutat pe cifre. Nicușor Dan a facut calcule pe impact, pe concedierea a 13.000 de angajați din administrația publică locală, și i-a iesit un impact de 1,4 miliarde de lei. Cifrele prezentate și azi în fața președintelui diferă de cele prezentate de premier (raportarile se schimba de câte ori le cer, din cauza raportărilor greșite venite din teritoriu). De altfel, Bolojan a anunțat că a transmis prefecturilor să ceară date corecte de la primării și Consilii Județene până joi.