Premierul Ilie Bolojan a dispus prefecturilor să verifice datele transmise de primării și consilii județene privind personalul din aparatele proprii. Edilii și președinții de consilii care au raportat inițial cifre greșite au timp până joi, 4 septembrie 2025, să corecteze informațiile.
Pe baza acestor date va fi realizată analiza necesară fundamentării reformei administrației publice locale.
Cum arată situația personalului la nivel național
Potrivit datelor colectate de Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Dezvoltării, pe baza raportărilor prefecturilor, România are în prezent:
- aproximativ 190.000 de posturi prevăzute ca maxim legal pentru administrația locală;
- aproximativ 164.000 de posturi efectiv înființate prin organigramele autorităților locale (cu 14% mai puțin decât limita maximă);
- aproximativ 129.000 de posturi ocupate, restul de 21% fiind vacante;
- în total, circa61.000 de posturi neînființate sau vacante, ceea ce reprezintă 32% din totalul prevăzut prin lege.
Guvernul atrage atenția că o reducere de personal mai mică de 30% nu ar produce efecte semnificative, în condițiile în care multe posturi vizate sunt deja fictive sau vacante.
Baza de calcul pentru simulările de reducere
Analiza se bazează pe mai multe repere:
- datele de populație furnizate de Institutul Național de Statistică;
- numărul maxim de posturi stabilit prin OUG nr. 63/2010, calculat în funcție de locuitorii fiecărei unități administrativ-teritoriale;
- posturile pentru poliția locală și paza obiectivelor județene, conform actualei formule de 1 post la 1.000 de locuitori (simulată și varianta de 1 la 1.200);
- posturile obligatorii prin lege (evidența populației, șoferi pentru microbuze școlare, fonduri europene).
Guvernul a realizat două simulări: reducerea cu 10% a posturilor ocupate (echivalentul a 40% din numărul maxim de posturi) și reducerea cu 15% (echivalentul a 45%).
Posibile corecții și erori de raportare
Executivul subliniază că analiza permite compararea schemelor de personal între diferite localități și corectarea erorilor de raportare.
De asemenea, având în vedere diferențe minore în modul de raportare, este posibil un grad de eroare de aproximativ ±2% la nivel național.
Ştiri video recomandate
