Antena 3 CNN › Externe › Mapamond › China le golește buzunarele tuturor, de la freelanceri la miliardari. Fondul de pensii s-ar putea epuiza până în 2035

China le golește buzunarele tuturor, de la freelanceri la miliardari. Fondul de pensii s-ar putea epuiza până în 2035

A.N.
7 minute de citit Publicat la 23:11 20 Noi 2026 Modificat la 23:22 20 Noi 2026
Imagine cu caracter ilustrativ. sursa foto: Getty

China le cere tot mai mulți bani propriilor cetățeni, de la freelancerii care abia își plătesc chiria până la miliardarii mutați în Hong Kong. Cu o economie în stagnare, o populație care îmbătrânește rapid și un fond de pensii care s-ar putea goli până în 2035, Beijingul a pornit o campanie fără precedent de strângere a contribuțiilor sociale și a taxelor. Unii tineri ajung să dea aproape jumătate din venit pe pensie și asigurare medicală, iar autoritățile promit că îi vor căuta în bazele de date pe toți cei care nu plătesc, scrie The New York Times.

Pe internetul chinezesc circulă o glumă nouă.

Creșterea Chinei are trei motoare, susțin economiștii de multă vreme: investițiile, consumul și exporturile. Noile motoare, spune gluma, sunt percheziționarea caselor funcționarilor, obligarea bogaților să-și plătească taxele restante și strângerea contribuțiilor sociale de la săraci.

Guvernul are nevoie de bani ca să susțină o populație care îmbătrânește rapid și ca să finanțeze pariurile costisitoare pe inteligența artificială. Economia este însă în declin. Rezultatul este că chinezii, bogați sau săraci, simt presiunea, pe măsură ce Beijingul le umblă tot mai adânc în buzunare ca să-și acopere cheltuielile.

Hudson Zhou are 27 de ani și lucrează ca ilustrator și designer grafic freelancer în provincia Guizhou, din sud-vestul Chinei. Comenzile au secat pe măsură ce inteligența artificială a înlocuit designul creat de oameni. Până la sfârșitul lunii octombrie, Zhou câștigase doar aproximativ 4.500 de dolari în tot anul, cam jumătate față de 2025. Cu toate acestea, el are de plătit anul acesta mai mult la sistemul public de pensii.

Contribuția la pensie, de 1.500 de dolari, a ieșit mai mare decât anul trecut, pentru că provincia a crescut contribuția minimă pentru lucrătorii pe cont propriu ca Zhou.

Economia Chinei stagnează, iar prăbușirea pieței imobiliare a golit veniturile pe care autoritățile locale le obțineau din vânzarea terenurilor, adâncindu-le datoriile.

Angajații și angajatorii plătesc contribuții în fondurile de pensii ale Chinei, dar aceste fonduri sunt administrate de autoritățile locale, care suportă și o parte din costuri.

Rămase fără bani, unele autorități au luat bani din fonduri. Într-un raport publicat în iunie 2025, Oficiul Național de Audit arăta că 13 provincii au deturnat aproximativ 6 miliarde de dolari din fondurile de pensii ca să plătească salariile bugetarilor și să-și achite datoriile.

În același timp, sistemul de pensii este sub presiune din cauza îmbătrânirii populației.

Anul trecut, în China s-au născut doar 7,9 milioane de copii, aproximativ jumătate din media anilor 2000 și 2010.

Beijingul are și motive imediate să-i încurajeze pe oameni să plătească mai mult în sistemul național de pensii. Dacă oamenii cred că vor avea pe ce să se bazeze la bătrânețe, s-ar putea să economisească mai puțin și să-și cheltuiască banii acum, ceea ce ar stimula economia aflată în stagnare.

Xu Chenggang, economist la Stanford, spune că efortul total al guvernului de a strânge mai multe contribuții sociale se întoarce împotriva lui.

„Problema inițială a economiei este cererea internă insuficientă”, explică el. „Acum guvernul îi stoarce pe oamenii obișnuiți ca să-și astupe găurile din buget, ceea ce face cererea și mai slabă”.

Anul trecut, Curtea Supremă Populară a Chinei a făcut obligatorie plata de către angajatori a contribuțiilor sociale ale angajaților, care acoperă pensiile, asigurările de sănătate și ajutorul de șomaj. Firmele erau obligate de mult să plătească în sistem și să rețină automat contribuțiile din salariile angajaților, la fel ca în Statele Unite, dar legea nu era întotdeauna aplicată.

Decizia instanței s-a lovit de rezistența micilor antreprenori, care spun că nu își permit costurile, și de scepticismul angajaților, care se tem că nu își vor vedea niciodată banii.

Anul acesta, guvernul chinez și-a îndreptat atenția spre lucrătorii pe cont propriu. Potrivit unui centru de cercetare, aceștia ar fi în jur de 320 de milioane, adică peste 40% din forța de muncă a țării. Doar aproximativ 70 de milioane dintre ei erau înscriși în sistemul de pensie de bază la sfârșitul lui 2024, potrivit unui raport guvernamental.

Oamenii din economia gig, numită în China „angajare flexibilă”, își plătesc singuri contribuțiile sociale. Guvernul vrea ca ei să plătească 20% dintr-un venit de bază legat de salariul mediu din provincie. Acest salariu este adesea mult mai mare decât câștigă lucrătorii pe cont propriu și crește în fiecare an.

Ca să-i convingă pe oameni să plătească, autoritățile locale au încercat atât cu vorba bună, cât și cu forța. În Yichang, în provincia Hubei, din centrul țării, autoritățile au organizat în octombrie un festival stradal cu roboți dansatori, personaje istorice costumate și consultanți în asigurări sociale îmbrăcați în veste identice. În alte locuri, statul îi împinge pe oameni să se îndatoreze ca să-și plătească pensia.

Băncile din câteva provincii, în colaborare cu casele locale de asigurări sociale, oferă împrumuturi lucrătorilor pe cont propriu ca să poată plăti în continuare contribuțiile la pensie, iar datoria se returnează din pensiile lor viitoare. Unele orașe le permit locuitorilor să plătească și prin Huabei, o platformă de credit pentru consum.

Mai îngrijorător este că guvernul a promis să-și folosească bazele de date ca să-i găsească pe cei care nu plătesc contribuții. Sloganul Beijingului, „nimeni să nu rămână neasigurat”, amintește de cel din perioada politicii Zero Covid, „nimeni să nu rămână necarantinat”.

„Unde sunt, de fapt, acești oameni?”, a întrebat Li Zhong, adjunct al ministrului resurselor umane și securității sociale, la o conferință de presă luna trecută, referindu-se la cei care nu plătesc contribuții. „Trebuie să-i găsim”.

Eforturile autorităților au stârnit critici ample pe rețelele sociale. Un hashtag despre motivele pentru care tinerii renunță la asigurările sociale a strâns cel puțin 48 de milioane de vizualizări pe platforma Weibo, înainte ca subiectul să fie blocat la căutare.

Guvernul chinez trebuie să-și realimenteze urgent fondul de pensii, care, potrivit experților, s-ar putea epuiza până în 2035. Autoritățile au crescut vârsta de pensionare și nivelul contribuțiilor, dar se mișcă greu când vine vorba de corectarea inegalităților.

Foștii angajați ai statului primesc o pensie de aproape două ori mai mare decât media pensiilor din sectorul privat și de peste 30 de ori mai mare decât câștigă pensionarii din mediul rural.

În cazul lui Zhou, contribuțiile la pensie și la asigurarea medicală ar ajunge la 206 dolari pe lună, adică 46% din venitul lunar de 450 de dolari.

Zhou a decis să se alăture numărului tot mai mare de chinezi care au încetat să mai plătească în sistemul de pensii, ceea ce înseamnă că nu vor primi bani la bătrânețe.

Acum, Zhou e mai îngrijorat de comitetul de cartier, care funcționează ca ochii și urechile guvernului la nivel local.

În 2022, comitetul de cartier l-a menționat în mod repetat pe Zhou în grupurile de WeChat, cerându-i, lui și altor locuitori, să se înscrie în sistemul de asigurări medicale. Angajații comitetului au sunat-o pe mama lui Zhou ca s-o roage să-l convingă să se înscrie. China Mobile, operatorul de telefonie mobilă deținut de stat, i-a trimis mesaje automate de reamintire.

Guvernul chinez are și alte metode prin care îi obligă pe oameni să plătească. În unele dintre cele mai mari orașe, locuitorii care nu au înregistrare locală nu pot cumpăra case sau mașini și nu își pot înscrie copiii la școli publice fără dovada plății contribuțiilor.

Wang, o avocată stagiară de 24 de ani din provincia Sichuan, nu are posibilitatea să renunțe. (Ea a cerut să fie identificată doar după numele de familie, de teama represaliilor din partea guvernului.)

Câștigă aproximativ 450 de dolari pe lună și spune că a trebuit să arate dovada că firma la care lucrează îi plătește asigurările sociale ca să poată obține certificatul de stagiar, de care are nevoie. Asigurările sociale îi iau o șesime din salariu. Ar prefera să nu plătească, a spus ea, în parte pentru că e prea scump și în parte pentru că se îndoiește că sistemul de pensii va mai exista când va fi ea în vârstă.

Unii antreprenori chinezi bogați spun că se simt ca o bucată de carne grasă din care guvernul mușcă atunci când îi este foame. În ultimii ani, chiar și poliția locală a vânat afacerile, uneori cu acuzații fabricate, și a stors bani pentru autoritățile locale sufocate de datorii.

În iulie, Beijingul a emis o nouă regulă care le cere chinezilor bogați să plătească taxe pentru bunurile pe care le dețin în trusturi offshore. Bill, un antreprenor pe care autorul articolului îl cunoaște de peste zece ani, se așteaptă să datoreze zeci de milioane de dolari.

La un mic dejun cu vedere spre Palatul Imperial, în centrul Tokyo-ului, Bill, care a cerut să fie identificat doar după prenumele englezesc, de teama consecințelor din partea guvernului, a povestit cât de confuz și de resemnat se simte.

Locuiește în Hong Kong de peste un deceniu, are pașaport de Hong Kong și spune că plătește taxe acolo de ani de zile. Potrivit noii reguli, a spus el, s-ar putea ca nimic din toate acestea să nu mai conteze.

Se teme că, dacă plătește, va însemna că acceptă rezidența fiscală în China, iar veniturile și investițiile pe care le are în afara Chinei ar putea fi impozitate ulterior.

„A te naște în China a devenit păcat originar”, a spus el.

Citește mai multe din Mapamond
» Citește mai multe din Mapamond
TOP articole