Conferință de presă extraordinară la Curtea de Apel București, după documentarul Recorder. Acuzații halucinante între judecători

Președintele Curţii de Apel Bucureşti, Liana Arsenie, a acuzat joi, într-o conferință de presă după difuzarea documentarului Recorder că, "cea mai gravă mistificare sunt alegațiile privind direcționarea dosarelor prin schimbarea arbitrară a compunerii completelor". "Asistăm la o campanie de linșare mediatică a sistemului judiciar prin ridiculizarea conducerii sistemului judiciar, folosind ca voci oameni care reacționează în urma eșecului profesional.", a spus ea. Pe de altă parte, Arsenie a spus că va cere tuturor instituționale abiitate să facă verificări privind informațiile difuzate în spațiul public.

Declarațiile Lianei Arsenie:

"În virtutea obligației de apărare a independenței justiției suntem aici pentru a atrage atenția asupra gravității situației, pe de-o parte și pe de altă parte ca în lumina celor pe care le vom prezenta să facem apel la media să verifice faptele efective raportate la narațiunile manipulative și false. Vom solicita tuturor instituțiilor abilitate să facă verificări privind aceste informații din spațiul public

Vom prezenta dovezi care combat narativele manipulative și arată starea de legalitate. Cea mai gravă mistificare este cea privind schimbarea completurilor.

Cazul Vanghelie - Dosarul s-a înregistrat la Curtea Apel Bucureşti la data de 4.8.2021. Cealaltă dată pe care o să o vedeţi 7.7.2015 este data înregistrării la instanţa de fond. Compunerea iniţială, pentru că şi aceste chestiuni au suscitat foarte multe discuţii în spaţiul media: judecătorul Voica Valerica, schimbare obiectivă ca urmare a înscrierii şi promovării unui concurs, judecător Gohoreanu Alina, schimbare obiectivă ca urmare a înscrierii şi promovării unui concurs.

Judecătorul Răileanu Cătălin, schimbare obiectivă ca urmare a solicitării sale de schimbare a parcursului carierei, decizie care a excedat voinţei conducerii Curţii de Apel Bucureşti. Judecător Andreea Ionescu a fost mutată la cealaltă secţie penală din raţiuni de echilibrare a volumului de activitate, dinamica personalului la nivelul Curţii de Apel Bucureşti este foarte mare, volumul de muncă şi complexitatea cauzelor este foarte ridicat. (...) Decizia a fost luată având în vedere faptul că nu se administraseră probe, aşadar nu puteam să vorbim de vreo afectare a principiului continuităţii. Judecător Gargale Anastasia a fost delegată pentru o scurtă perioadă la Curtea de Apel Bucureşti, însă pe fondul restanţelor semnificative în motivarea hotărârilor de la Tribunalul Bucureşti, de unde a fost delegată, s-a impus neprelungirea delegării.

În final, completul a fost stabil, iar cauza a fost soluţionată în privinţa inculpatului Vanghelie, dispunându-se o singură soluţie de prescripţie a răspunderii penale şi două soluţii de achitare. (...) Termenul general de prescripţie în privinţa infracţiunii de luare de mită s-a împlinit în anul 2017. În cadrul Curţii de Apel Bucureşti în apel dosarul a fost înregistrat în anul 2021. Judecătorii au arătat că, fiind o infracţiune simplă, chiar săvârşită în modalităţi alternative, termenul de prescripţie a curs de la data comiterii, adică din anul 2007, şi s-a împlinit în 2017, cu patru ani înainte de a fi înregistrat dosarul la Curtea de Apel Bucureşti.

Afirmaţiile făcute precum că inculpaţii sunt scăpaţi sunt în sine dovezi ale preconcepţiei, semnificând antepronunţarea evidentă. În principiu, judecătorul ştie care va fi soluţia abia după soluţionarea dosarului, finalizarea cercetării judecătoriei şi a procesului deliberativ. Aşa încât, în cauză, dacă direcţionăm dosarele să scape infractorul înseamnă că de la început ştim care este soluţia. Alte afirmaţii precum că sunt agreaţi sau chemaţi la Curte judecători sensibili la sugestiile conducerii sau alte astfel de afirmaţii care ar contura imixtiuni în actul de judecată, fără niciun fel de probe, fac obiectul sesizării Inspecţiei Judiciare aşa încât aceste chestiuni nu le vom dezbate.

Despre judecător, Panioglu Daniela: Prezint acest caz nu pentru a judeca o persoană, ci pentru a discuta despre standarde de integritate şi bună credinţă, care trebuie să însoţească discursul public al unui magistrat, mai ales când acesta se prezintă de drept reper etic. Credibilitatea unui discurs etic nu se măsoară prin severitatea acuzaţiilor aduse altora, ci prin adevărul şi coerenţa propriei conduite. În timp ce invocă exigenţe morale ridicate, persoana în cauză, Panioglu, a lansat în spaţiul public acuzaţii care nu rezistă verificării factuale, contribuind la o atmosferă de suspiciune nejustificată. În acelaşi timp, persoana în cauză, Panioglu Daniela, a formulat public acuzaţii la adresa altor persoane, acuzaţii care nu sunt confirmate de datele obiective disponibile şi care nu au fost susţinute de probe verificabile.

La data de 15 iunie 2011 (...) doamna judecător a dobândit dreptul de proprietate asupra unui apartament cu trei camere, în Bucureşti, în suprafaţă de 149,16 metri pătraţi. Deşi a dobândit acest drept de proprietate în 2011, până la anul 2015 a continuat să deconteze o chirie substanţială de la stat, declarând în fals că nu deţine o locuinţă în proprietate, inducând în eroare conducerea instanţei timp de patru ani. În momentul în care conducerea Curţii de Apel a aflat despre realitatea locativă şi a sistat plata chiriei, judecătorea Panioglu a acţionat pe toate căile pentru a-şi perpetua o stare ilicită, acţionând chiar în instanţă, avem materialele, şi formulând ea însăşi plângere penală împotriva preşedintelui instanţei pentru refuzul de a-i deconta chiria.

Nu putem fi deontologi doar în ceea ce îi priveşte pe alţii, pentru că dubla măsură este dovada imposturii, nicidecum a valorilor pe care le promovează. Conduita sa ilicită nu este doar una de însuşire veroasă din banul public, ci îmbracă şi forma violenţei fizice în exercitarea atribuţiilor de serviciu. În acest caz, evidenţiem decizia Înaltei Curţi numărul 5/29 ianuarie 2018, care a stabilit răspunderea sa disciplinară pentru agresiuni fizice şi verbale asupra colegului de complet. Astfel, aceasta, în contextul deliberării şi pronunţării unei soluţii, l-a lovit în cap cu dosarul pe judecător, ţipând şi urlând.

Fiind învestită, în anul 2013, cu soluţionarea unui dosar şi beneficind de nenumărate măsuri de degrevare, avem, de asemenea, hotărârile de colegiu prin care a fost degrevată şase luni, trei luni în considerarea complexităţii dosarelor, nu l-a soluţionat timp de nouă ani, amânând pronunţarea pentru numai puţin de 268 de zile, nereuşind pronunţarea soluţiei, cu consecinţa prescripţiei faptelor. Menţionăm că, aşa cum rezultă din rechizitoriu, prejudiciul estimat în această cauză este de ordinul milioanelor de euro.

Cu toată emoția populară, justiția nu înseamnă soluții prestabilite. 

Din păcate, prin diferite mesaje, justiția a trecut la o arenă. E o preocupare în destructurarea puterii judecătorești. Asistăm la o campanie de linșare mediatică a sistemului judiciar prin ridiculizarea conducerii sistemului judiciar, folosind ca voci oameni care reacționează în urma eșecului profesional.

Sunt acțiuni cu țintă de a crea haos controlat. Atacurile apar la momentul în care DNA trimite în judecată dosare grele, iar CAB va trebui să judece aceste dosare. Asta e metoda clasică: distrugi încrederea în instituții, înainte ca ele să se pronunțe.

Nu pretindem că nu sunt probleme în sistemul de justiție, dar ele pot fi rezolvate doar prin dialog, respect și competență în raport cu atribuțiile constituționale. Preluarea ostilă în stradă a puterii judecătorești prin instigare publică sunt mecanisme care nu pot fundamenta niciodată o democrație.

Schimbările care operează în compunerea completelor sunt legale în raport cu regulile de ordine interioare ale completelor de judecată.

Nu e un drept la replică la documentarul Recorder. Ne-am exercitat acest drept în considerea obligației de a apăra îndependența sistemului judiciar.

Sunt mii de oameni achitați, pentru care încetează procesele penale, după cum sunt și mii de oameni în pușcărie. Avem penitenciare pline pentru că judectorii pronunță hotărâri de condamnare".

În cadrul conferinţei au fost făcute publice înregistrări dintr-o şedinţă de judecată care ar fi fost prezidată de Daniela Panioglu, iar Liana Arsenie i-a întrebat pe jurnalişti dacă şi-ar dori să fie într-o astfel de sală de judecată. În înregistrare se aude cum judecătoarea o întreabă pe o avocată dacă vrea să o trimită la cursuri de drept şi cum se face procedura în acel dosar.