Cercetătorii din SUA au creat ovule umane din celule ale pielii, într-un studiu ce ar putea transforma tratamentul FIV (fertilizare in vitro) pentru cuplurile care nu au alte opțiuni, scrie The Guardian.
Cercetarea se află într-un stadiu incipient, dar dacă oamenii de știință vor reuși să perfecționeze procesul, acesta ar putea furniza ovule compatibile genetic pentru femeile infertile din cauza vârstei înaintate, a bolilor sau a tratamentelor medicale.
Aceeași procedură ar putea fi utilizată cu scopul de a produce ovule pentru cuplurile de același sex.
"Cel mai mare grup de pacienți care ar putea beneficia de acest tratament ar fi cel al femeilor în vârstă. Un alt grup este cel al femeilor care au urmat chimioterapie, deoarece această procedură le poate afecta capacitatea de a avea ovule viabile", spune prof. Shoukhrat Mitalipov, care a condus cercetarea la Universitatea pentru Sănătate și Știință din Portland, statul american Oregon.
Chiar dacă se preconizează că femeile vor fi principalele beneficiare ale noii descoperiri, celulele de piele utilizate pentru producerea ovulelor nu trebuie să provină, neapărat, de la potențialele mame.
Autor al studiului: Am folosit celule prelevate de la femei, dar putem folosi și celule de la bărbați
"În acest studiu, am folosit celule cutanate feminine, dar s-ar putea folosi și celule cutanate masculine. S-ar putea produce ovule pentru bărbați și, desigur, acest lucru ar fi aplicabil cuplurilor de același sex", a explicat prof. Mitalipov pentru Guardian.
Studiul din Oregon se bazează pe clonarea realizată în anii '90 la Institutul Roslin din Scoția.
În perioada respectivă, o echipă condusă de regretatul Ian Wilmut a folosit de transferul nuclear al celulelor somatice pentru a crea clona ovină popularizată drept "oița Dolly".
Procesul a implicat extragerea nucleului dintr-o celulă de oaie adultă și plasarea acestuia într-un ovul de oaie căruia i-a fost îndepărtat propriul nucleu. Ovulul rezultat a fost dus la termen în uterul mamei-surogat a lui Dolly.
Echipa din Oregon a adoptat o abordare similară, colectând celule cutanate de la femei și îndepărtând nucleul din fiecare dintre ele.
Nucleul conține 46 de cromozomi în care se află cele aproximativ 20.000 de gene. Acestea alcătuiesc codul genetic uman.
Fiecare nucleu de celulă cutanată a fost plasat într-un ovul sănătos de la o donatoare căruia i-a fost îndepărtat nucleul propriu.
Problema excesului de cromozomi
Principala provocare cu care s-au confruntat oamenii de știință a fost faptul că ovulele umane sănătoase conțin doar 23 de cromozomi.
Alți 23 ajung prin spermă în procesul de fertilizare și sunt necesari pentru ca ovulul fertilizat să se dezvolte într-un embrion și, în cele din urmă, într-un făt.
Conform celor publicate în revista Nature Communications, echipa din Oregon a descris modul în care a depășit problema excesului de cromozomi.
După fertilizarea ovulelor cu spermă, acestea au fost activate folosind un compus numit roscovitina. Acest lucru a determinat ovulele să transfere aproximativ jumătate din cromozomii lor într-o structură numită corp polar, lăsând restul cromozomilor să se împerecheze cu cei din spermă.
Sub 10% dintre embrioni s-au dezvoltat până la nivelul implantării în uter
Într-un ovul uman sănătos și fertilizat, cei 23 de cromozomi ai mamei se împerechează cu cei 23 ai tatălui.
Dar echipa din Oregon a descoperit că, în ovulele lor create cu ajutorul nucleelor din celulele de piele, cromozomii s-au separat și s-au împerecheat aleatoriu.
Acest lucru a dus la embrioni în stadiu incipient, cu un număr greșit de cromozomi și împerecheri greșite.
"Nu ne așteptăm ca aceste complementări cromozomiale anormale să ducă la nașterea unui copil sănătos", a recunoscut prof. Paula Amato, coautoare a studiului din Oregon.
Echipa lucrează în prezent la modalități de îmbunătățire a procesului.
Din cele 82 de ovule create în laboratorul din Oregon, mai puțin de 10% s-au dezvoltat până la stadiul în care embrionii FIV pot fi transferați în uterul mamei.
Acest procentaj arată că procesul nu este deosebit de eficient. Niciunul dintre embrioni nu a fost cultivat mai mult de șase zile.
Cercetător: punerea la punct ar putea dura încă 10 ani
Prof. Mitalipov a recunoscut dificultățile și a estimat că perfecționarea tehnicii și demonstrarea siguranței la pacienți ar putea dura încă un deceniu.
"Cred că va fi mai dificil decât ceea ce am făcut până acum de-a lungul anilor, dar nu este imposibil", a comentat el.
Mai mulți reprezentanți ai comunității științifice au salutat rezultatele cercetătorilor din Oregon, deși acestea sunt în stadiu incipient.
"Multe femei nu pot avea o familie deoarece și-au pierdut ovulele, ceea ce se poate întâmpla din diverse motive, inclusiv după tratamentul cancerului.
Capacitatea de a genera ovule noi ar fi un progres major. Vor exista preocupări foarte importante legate de siguranță, dar acest studiu este un pas înainte în a ajuta multe femei să aibă propriii copii genetici", a declarat prof. Richard Anderson de la Universitatea din Edinburgh.
"În practică, medicii întâlnesc din ce în ce mai multe persoane care nu pot folosi propriile ovule, adesea din cauza vârstei sau a problemelor medicale.
Deși este încă o cercetare de laborator în stadiu incipient, în viitor ar putea transforma modul în care înțelegem infertilitatea și avortul spontan și, poate, într-o zi, ar putea deschide calea către crearea de celule similare ovulelor sau spermatozoizilor pentru cei care nu au alte opțiuni", a spus, la rândul său, prof. Ying Cheong de la Universitatea din Southampton.