La scurt timp după întâlnirea cu Vladimir Putin la Moscova, pe 6 august, trimisul special al SUA, Steve Witkoff, i-a transmis lui Donald Trump o veste importantă: președintele rus era pregătit să ofere concesii teritoriale semnificative pentru a pune capăt războiului său din Ucraina.
După ce Witkoff i-a citit președintelui SUA declarațiile, descrise de două persoane apropiate discuțiilor, Trump a salutat „marele progres” al emisarului său și a fost de acord să organizeze un summit istoric cu Putin, indicând că un schimb de teritorii este pe masă, scrie Reuters.
Însă acțiunea diplomatică s-a transformat rapid în confuzie.
Într-o convorbire telefonică din 7 august cu mai mulți lideri europeni, Witkoff a indicat că Putin este dispus să se retragă din regiunile ucrainene Zaporijia și Herson în schimbul cedării de către Kiev a Donețkului și Luganskului, potrivit unei surse familiarizate cu convorbirea.
Propunerea i-a surprins pe mulți dintre participanții la apel, deoarece era departe de propriile lor evaluări ale poziției lui Putin, au declarat patru persoane cu cunoștințe despre discuții, inclusiv oficiali americani și europeni, sub protecția anonimatului pentru a discuta chestiuni sensibile.
Se pare că Witkoff și-a schimbat versiunea a doua zi. Într-o convorbire organizată de secretarul de stat american Marco Rubio cu consilieri europeni pe probleme de securitate națională, trimisul a declarat că Putin nu se oferea, de fapt, să se retragă din cele două teritorii în cauză, potrivit uneia dintre surse.
În schimb, oficialii americani au indicat în cadrul discuției că Putin a semnalat concesii mai mici față de Washington, inclusiv că nu va cere Occidentului să recunoască oficial Zaporijia și Herson ca fiind rusești, a declarat un alt oficial american.
Witkoff, un magnat imobiliar fără experiență în diplomație, a încălcat protocolul standard mergând la întâlnire fără un consemnator al Departamentului de Stat și, prin urmare, plecând fără o înregistrare a propunerilor precise ale lui Putin, a declarat o sursă cu cunoștințe despre dinamica administrației americane.
Culisele Summitului din Alaska. „Nu avem o strategie clară despre cum să-l facem pe Putin să oprească războiul”
Interviurile cu peste o duzină de oficiali americani și europeni conturează culisele cele mai recente inițiative a administrației Trump de a pune capăt războiului din Ucraina, care a culminat cu summitul Trump-Putin din Alaska, din 15 august, în cadrul căruia liderii au schimbat cuvinte calde, dar fără a se ajunge la un acord de pace.
Imaginea care reiese din interviuri este a unui președinte american dispus să acționeze rapid în ceea ce privește unele decizii de politică externă, bazându-se mai mult pe confidenți și instinct decât pe canalele diplomatice tradiționale și pe procesul deliberativ tipic majorității administrațiilor anterioare.
Susținătorii lui Trump spun că abordarea sa a dus la progrese de neimaginat sub predecesorul său, invocând diverse aspecte precum deschiderea relațiilor SUA cu noul guvern sirian, bombardarea instalațiilor nucleare iraniene și stabilirea unei linii directe către Putin, care ar putea pune capăt unui război care a ucis sute de mii de oameni.
Totuși, stilul său imperativ a creat și confuzie în cadrul administrației și printre aliați, susțin criticii.
Și, în ciuda summitului, războiul din Ucraina nu este mai aproape de un final, a declarat Kurt Volker, fost ambasador al SUA la NATO, care a ocupat funcția de reprezentant special al SUA pentru Ucraina în primul mandat al lui Trump.
„Suntem exact unde eram înainte ca Trump să preia mandatul”, a adăugat Volker. „Rusia nu și-a schimbat poziția nici măcar o iotă. Războiul continuă... Nu avem o strategie clară despre cum să-l facem pe Putin să oprească războiul.”
Un atac cu rachete și drone rusești asupra Ucrainei, joi dimineață, a subliniat lipsa de progres în eforturile internaționale de pace, oficialii locali declarând că cel puțin 18 persoane au fost ucise la Kiev într-unul dintre cele mai mari atacuri asupra capitalei din ultimele luni.
„Administrația slabă a lui Joe Biden nu a înțeles politica externă, iar «procesul său tradițional» a permis Rusiei să invadeze Ucraina”, a declarat Anna Kelly, purtătoare de cuvânt a Casei Albe.
„În schimb, liderii mondiali au afirmat că președintele Trump a făcut mai multe progrese către pace în două săptămâni decât Joe Biden în trei ani și jumătate.”
Unii oficiali americani, inclusiv trimisul în Ucraina, Keith Kellogg, s-au arătat frustrați de faptul că Witkoff a introdus în discuție informații noi și contradictorii într-un moment în care SUA adoptau în sfârșit o linie mai fermă față de Rusia, a declarat un oficial american și o sursă familiarizată cu dinamica administrației.
Înainte de întâlnirea de la Moscova, administrația Trump a indicat că președintele va impune noi sancțiuni sau tarife vamale Rusiei pe 8 august dacă Putin nu va fi de acord să încheie războiul din Ucraina, un termen limită care a venit și a trecut.
Confuzie în rândul aliaților occidentali
Dependența lui Trump de consilieri de încredere precum Witkoff a fost însoțită de o epurare agresivă a sistemului de securitate națională al SUA și de concedierea sau realocarea experților pe Rusia și Ucraina de la Pentagon, Departamentul de Stat și Consiliul Național de Securitate.
Witkoff, un prieten apropiat al lui Trump, a fost lăudat pentru etica sa profesională. Însă unii oficiali americani și europeni se tem că rușii profită de lipsa sa de experiență la masa negocierilor.
În orele care au urmat întâlnirii lui Witkoff de la Moscova din 6 august, atât el, cât și Trump au indicat că sunt de părere că a avut loc o evoluție importantă. A doua zi, Trump a declarat că s-ar putea întâlni în curând cu liderul rus, precizând ulterior că va fi nevoie de un schimb de teritorii pentru a pune capăt războiului.
Acest lucru i-a alarmat pe oficialii europeni, care se tem că o politică americană mai indulgentă față de Putin i-ar putea forța pe ucraineni să facă concesii dureroase pentru a pune capăt conflictului care a început odată cu ocuparea Crimeii de către Rusia în 2014 și s-a intensificat odată cu invazia sa la scară largă din 2022.
Europenii au petrecut zilele următoare încercând să afle de la omologii lor americani ce i-a spus Putin cu exactitate lui Witkoff, potrivit mai multor oficiali americani și europeni.
Unii oficiali americani de rang înalt, inclusiv Kellogg și Rubio, nu au știut inițial unele detalii ale întâlnirii cu Witkoff, potrivit unui oficial american, care nu a oferit detalii suplimentare.
Chiar dacă unii oficiali europeni l-au lăudat public pe Trump pentru eforturile sale diplomatice, mulți erau îngrijorați în privat.
Oficialii ucraineni le-au spus înalților oficiali germani pe 13 august că informațiile lor indicau că Putin intenționează să folosească summitul cu Trump pentru a câștiga timp înaintea unei potențiale ofensive rusești în octombrie sau noiembrie, potrivit unei surse germane.
„Trump chiar nu va avea de ales”
Summitul dintre Trump și Putin, care a avut loc la Anchorage pe 15 august, nu a adus progrese evidente. El își redusese deja așteptările în zilele premergătoare întâlnirii, prezentând-o mai degrabă ca pe un pas într-un proces diplomatic decât ca pe o oportunitate de a ajunge la un acord.
Președintele SUA nu a făcut nicio concesie teritorială în numele Ucrainei, deși a ieșit de la întâlnire spunând că un armistițiu temporar nu este o condiție prealabilă pentru o pace durabilă - o poziție apropiată de cea a lui Putin.
Aliații europeni au început imediat să elaboreze strategii pentru a influența următoarea mișcare a lui Trump.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care urma să se întâlnească cu Trump la Washington pe 18 august, le-a cerut liderilor europeni în weekend să i se alăture, potrivit unui purtător de cuvânt al guvernului german.
Liderii au dezbătut dacă să-l susțină pe Zelenski, în încercarea de a evita un fiasco precum confruntarea din Biroul Oval din februarie, unde Trump și vicepreședintele JD Vance l-au certat pe liderul ucrainean.
În cele din urmă, întâlnirea din 18 august a fost un succes, semnalând o cooperare reînnoită între SUA și Europa, au declarat pentru Reuters mai mulți diplomați europeni.
Cel mai important acord: Trump și liderii europeni au convenit să colaboreze pentru viitoarele garanții de securitate pentru Ucraina. În ultimele zile, miniștrii de externe și oficialii militari au organizat convorbiri pentru a stabili rolul pe care fiecare țară l-ar juca în acest efort.
Totuși, sfârșitul războiului pare îndepărtat.
Oficiali ruși, inclusiv ministrul de externe Serghei Lavrov, au precizat clar că nu vor accepta nicio garanție de securitate ucraineană care prevede prezența trupelor străine în Ucraina. Deși Trump a cerut o întâlnire între Putin și Zelenski, Moscova a declarat că un astfel de summit este puțin probabil pe termen scurt.
Volker, fostul trimis al lui Trump, și-a exprimat optimismul că, în cele din urmă, Trump va pune presiune puternică asupra lui Putin pentru a-și schimba poziția prin sancțiuni economice mai dure și sprijin militar pentru Ucraina.
„Cred că Trump este întruchiparea acelui citat al lui Churchill, care spunea «Te poți baza întotdeauna pe americani să facă ceea ce trebuie după ce au epuizat toate celelalte alternative posibile»”, a spus Volker.
„Trump chiar nu va avea de ales.”