Cum arată casele unde stau fictiv rușii, ucrainenii și moldovenii care și-au cumpărat ilegal acte românești: în ruine, cu lacăt pe ușă

Autoritățile au efectuat, joi, 73 de percheziții în județul Botoșani, la domiciliile persoanelor suspectate că au ajutat cetățeni din spațiul ex-sovietic să obțină ilegal documente de identitate românești.

Suspecții ar fi contribuit la stabilirea domiciliară fictivă a cetățenilor ruși, ucraineni și moldoveni, prin utilizarea unor contracte de închiriere false sau falsificate, încheiate fără consimțământul real al proprietarilor, dar cu sprijinul unor intermediari și al unei persoane juridice cu sediul în județul Botoșani.

Prin aceste demersuri, ar fi fost create condițiile necesare pentru obținerea ilegală a documentelor de identitate românești, precizează Poliția.

Pentru obținerea cărților de identitate, beneficiarii ruși, ucraineni și moldoveni ar fi utilizat inclusiv certificate de cetățenie false sau falsificate, despre care au susținut că ar fi fost eliberate de consulate ale României din diferite state.

În actele obținute ilegal, rușii, ucrainenii și moldovenii figurează cu domicilii în case în ruină, abandonate sau cu lacătul pe ușă

În paralel cu perchezițiile la suspecții din gruparea infracțională, polițiștii de frontieră au demarat, de joi, o amplă acțiune de verificare a 104 adrese la care figurează cu domiciliu cetățenii originari din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă (galeria foto următoare).

Imaginile surprinse de oamenii legii arată însă că la respectivele adrese se află imobile în ruină, abandonate sau cu lacătul pe ușă, în care, efectiv, nu locuiește nimeni.

În acest dosar au fost puse anterior în executare 90 de mandate de percheziție domiciliară la sediile unor instituții publice și la locuințele unor persoane fizice din județele Botoșani, Suceava și din municipiul București. 

Ca urmare a administrării probatoriului, a fost dispusă continuarea urmăririi penale față de 94 de suspecți, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită și fals informatic, în cazul funcționarilor publici, precum și pentru dare de mită, trafic de influență, cumpărare de influență, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals și fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Informații difuzate anterior de autoritățile polițienești spun că de actele obținute ilegal ar fi beneficiat aproximativ 7.000 de persoane din Rusia, Ucraina şi Republica Moldova, care nu au cetățenie română.

Cazul Stanislav Carpiuc

Un reportaj realizat de Antena 3 CNN anul trecut releva faptul că printre beneficiarii actelor false intermediate de rețeaua din Botoșani se numără un individ pe nume Stanislav Carpiuc.

Originar din Cernăuți, în vârstă de 26 de ani, el a fost arestat anul trecut de autoritățile britanice și acuzat de implicare în incendierea casei și mașinii premierului britanic Keir Starmer. 

În documentele înaintate autorităților, Carpiuc s-a prezentat ca și cetățean român.

Investigații derulate în lunile din urmă au arătat că intermediarii în această operațiune erau cetățeni moldoveni.

Ei falsificau la Chișinău inclusiv acte doveditoare ale cetățeniei cu care beneficiarii veneau în România.

Aici, acestora li se întocmeau ilegal acte de luare în spațiu, fără ca adevărații proprietari să știe că ar fi "cazat" aceste persoane.

Potrivit surselor Antena 3 CNN, au fost situații în care "românii" din Rusia, Ucraina și Moldova veneau cu autocarele în țară pentru obținerea buletinelor de identitate românești.

Însă, în unele cazuri, acestora li s-au livrat actele fără a fi prezenți fizic la Evidența Populației.

Din momentul primirii buletinelor românești, acești indivizi puteau să-și obțină pașaport românesc și să ajungă oriunde în Europa, așa cum s-a întâmplat în cazul "românului" Stanislav Carpiuc.