Pe măsură ce orașele se dezvoltă și densitatea urbană crește, presiunea asupra serviciilor de salubritate devine tot mai vizibilă. În acest context, curățenia stradală mecanizată, operată în regim propriu de către administrațiile locale, se conturează ca una dintre cele mai eficiente soluții. Această abordare presupune ca primăria să dețină propriile echipamente și angajați, evitând dependența de operatori privați.
Bucureștiul oferă un tablou mixt în această privință. Deși Capitala are șase sectoare cu nevoi similare în privința salubrizării, abordările sunt profund diferite. Unele sectoare continuă să externalizeze serviciile de curățenie către firme private, cu rezultate inegale și, uneori, cu blocaje administrative. De pildă, în Sectorul 1, disputele legate de contractele de salubritate au dus la acumulări de gunoaie și la intervenții fragmentare. În Sectorul 5, problemele de gestionare financiară au afectat calitatea și ritmicitatea curățeniei. În Sectorul 4, deși infrastructura stradală a fost modernizată, curățenia este operată tot prin contracte cu terți. În Sectorul 3, încă din 2018, administrația locală a înființat un serviciu propriu de salubritate, cu personal propriu și flotă de utilaje performante.
Curățenia stradală se face mecanizat, zilnic, atât pe carosabil cât și pe trotuare, în baza unui program predictibil și adaptat specificului fiecărei zone. Prin eliminarea intermediarilor privați, primăria are un control direct asupra costurilor, calității și timpului de reacție, ceea ce se traduce în servicii vizibil mai eficiente pentru locuitori.
Mai eficientă de 4 ori
Această abordare este susținută și de date științifice. Un studiu realizat de Institutul de Studii Urbane din Leipzig (2022) arată că curățenia mecanizată este de până la 4 ori mai eficientă decât cea manuală, iar costurile sunt cu până la 35% mai mici pe termen mediu în cazul operațiunilor desfășurate în regie proprie. Mai mult, utilajele moderne contribuie la reducerea nivelului particulelor în suspensie (PM10), un beneficiu direct pentru calitatea aerului.
Cum se face curățenie în alte capitale europene
La nivel european, marile capitale au implementat, în general, modele mixte, în care administrațiile publice dețin controlul asupra intervențiilor esențiale, iar operatorii privați intervin doar punctual. În Viena, Amsterdam sau Copenhaga, serviciile municipale sunt dotate cu echipamente de ultimă generație și intervin zilnic pe trasee fixe. Standardele de curățenie sunt percepute ca parte integrantă din infrastructura urbană și din contractul social dintre administrație și cetățean.