„Dacă se termină gazul, se oprește și economia”. Cum afectează războiul din Iran alimentarea cu energie la mii de km distanță

Războiul din Golful Persic începe să producă efecte economice la mii de kilometri distanță, iar Bangladeshul este printre primele state care resimt șocul. Cu accesul la gaze tot mai limitat, autoritățile au început să închidă școli, să introducă pene de curent controlate și să caute soluții de urgență pentru a menține în viață industria textilă, pilonul economiei sale, scrie The New York Times. 

Vacanța de Ramadan a început mai devreme pentru studenții din Bangladesh, pe 9 martie, însă din motive cât se poate de serioase. Principalele universități din țară au anunțat suspendarea cursurilor până la finalul lunii. Guvernul a închis campusurile pentru a economisi electricitate – o reacție drastică la criza energetică globală provocată de războiul din Golful Persic. 

„Nu simt că este o vacanță”, a spus Abdullah Al Mahmud Mehedi, 23 de ani, student la master în științe sociale la Universitatea din Dhaka. 

La fel ca alte state, Bangladesh este îngrijorat de aprovizionarea cu petrol și gaze naturale, în special de accesul la gaz. Aproximativ jumătate din energia electrică a țării este produsă în centrale care funcționează pe gaz, iar aproape o treime din acest gaz provine din Qatar. Conflictul din Golf a blocat aproape complet fluxurile. 

Pe lângă închiderea universităților, autoritățile au început să introducă pene de curent programate și alte măsuri de economisire a energiei. Dacă gazul se epuizează, dispare și electricitatea care alimentează atât locuințele, cât și fabricile – esențiale pentru economia Bangladeshului, orientată spre export. 

Toate acestea se întâmplă într-un context politic fragil. Țara a ales un nou guvern în urmă cu doar o lună, primul după prăbușirea regimului lui Sheikh Hasina, în august 2024. Noul premier, Tarique Rahman, instalat în funcție în februarie, a declarat că victoria sa „aparține democrației”, dar a avertizat că statul „pornește la drum” cu o economie vulnerabilă. 

Hasina a fost înlăturată după 15 ani la putere, în urma unui val de proteste conduse de studenți, alimentate de nemulțumiri legate de criza economică. Modelul economic al Bangladeshului se bazează în mare parte pe industria textilă -  care reprezintă aproape 85% din exporturi - și pe importul de combustibili și bunuri esențiale. 

Această dependență expune țara la șocuri externe. Invazia Rusiei în Ucraina, care a perturbat comerțul și a crescut prețurile la alimente și energie, a destabilizat deja economia Bangladeshului.  

Industria textilă a rezistat atunci, la fel cum s-a adaptat și după tragedia din 2013, când prăbușirea unei fabrici a ucis 1.134 de oameni și a îndepărtat temporar cumpărătorii străini. 

Acum, reziliența fabricilor este pusă din nou la încercare. 

Mohiuddin Rubel, fost director al Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Îmbrăcăminte din Bangladesh și proprietar de fabrici, consideră că specializarea excesivă este o vulnerabilitate majoră. 

„Bangladesh este foarte bun la un singur lucru, cum sunt hainele gata făcute”, a spus el. „Nu suntem diversificați.” În opinia sa, aceeași problemă există și în sectorul energetic, unde energia regenerabilă este insuficient utilizată. 

Shafiqul Alam, analist la Institute for Energy Economics and Financial Analysis din Dhaka, avertizează că deficitul de gaze este iminent, în timp ce fabricile trebuie să continue să funcționeze. 

Bangladesh folosește deja așa-numitul „load shedding” - pene de curent programate, de obicei de câteva ore - pentru a reduce presiunea asupra rețelei electrice. Aceste întreruperi sunt o problemă majoră pentru fabrici, care nu își permit să oprească mii de angajați. Majoritatea au generatoare pe motorină pentru a compensa lipsa de energie. 

Aceste generatoare sunt însă o soluție costisitoare, comparativ cu centralele pe gaz, dar Bangladesh are surse alternative de motorină, inclusiv din Singapore și Malaysia. 

Un alt motiv de îngrijorare este căldura verii, care vine devreme în Bangladesh. Guvernul ar putea fi nevoit să introducă pene de curent încă din aprilie, când cererea de energie ar putea depăși 18.000 de megawați, spune Alam.  

„Dar trebuie planificate astfel încât industria să nu fie afectată negativ”, a adăugat el. 

Soluția, în opinia sa, este reducerea consumului casnic. Gospodăriile consumă de două ori mai multă energie decât toate fabricile la un loc.  

„Guvernul trebuie să crească gradul de conștientizare fără să creeze panică”, a spus el. De exemplu, ar putea arăta cât se poate economisi dacă temperatura aerului condiționat este crescută ușor. 

Criza ar putea deschide și oportunități diplomatice. Relațiile dintre Bangladesh și India au fost tensionate după 2024, când Hasina s-a refugiat la New Delhi. Totuși, un oficial din ministerul energiei a declarat că India va livra, în medie, 15.000 de tone de motorină lunar. 

„A sprijini un vecin în timpul unei crize este o chestiune de bun-simț”, a spus acesta. 

În principalul hub industrial al țării, zona de procesare pentru export din Dhaka, alimentarea cu energie este garantată, iar fabricile lui Rubel sunt printre cele privilegiate. Zona, creată în 1993, reflectă importanța strategică a industriei textile. Mașinile de cusut de aici ar fi ultimele afectate de pene de curent. 

Totuși, Rubel știe că mulți alți antreprenori și muncitori sunt vulnerabili. „În afara zonei”, precizează el, „oamenii au nevoie frecvent de generatoare”.