Algele care apar vara la malul Mării Negre sunt un fenomen normal, dar devin deranjante atunci când se adună în cantități mari pe plaje. Explicația ține de o combinație de factori, prcum apa caldă, lumina puternică, adâncimea mică de lângă țărm, curenții marini, vântul și aportul de nutrienți, în special din Dunăre. Când acești factori se suprapun, algele se dezvoltă rapid, sunt desprinse de pe fundul mării și ajung la țărm.
Explicația algelor care ajung în cantități mari la mal pe litoralul românesc
Pe litoralul românesc, algele se dezvoltă mai ales în zonele cu apă mică, unde lumina pătrunde ușor până la fundul mării. În perioadele călduroase, când temperatura apei crește, aceste plante marine au condiții foarte bune de creștere. Reprezentanții Apelor Române Dobrogea-Litoral au explicat că algele apar la țărm în funcție de curenții marini și de condițiile meteo, iar căldura și lumina favorizează dezvoltarea lor în zonele de mică adâncime. Curenții le pot desprinde și le pot aduce apoi la linia țărmului.
Un alt factor important este aportul de nutrienți. Dunărea aduce în Marea Neagră apă dulce, materie organică și nutrienți, iar aceștia pot alimenta dezvoltarea algelor.
Cercetătorii GeoEcoMar arată că apele costiere românești sunt supuse unei presiuni ridicate, inclusiv din cauza nutrienților aduși de Dunăre, dar și a activităților agricole, industriale și urbane din zonă. Îmbogățirea excesivă a apei cu nutrienți poate duce la dezvoltarea necontrolată a algelor unicelulare și la înfloriri algale.
Așadar, algele există în ecosistemul marin, dar devin vizibile la mal când se combină mai multe condiții favorabile precum apă caldă, multă lumină, nutrienți suficienți, curenți care le desprind și valuri care le împing spre plajă.
Fenomenul poate fi mai accentuat după perioade foarte calde sau după schimbări ale vântului și curenților. În astfel de momente, algele care au crescut în zona de mică adâncime sunt antrenate spre mal. De aceea, într-o zi apa poate părea curată, iar în ziua următoare aceeași plajă poate fi acoperită de alge.
Trebuie făcută și o diferență între prezența naturală a algelor și eutrofizare. Eutrofizarea apare când apa primește prea mulți nutrienți, în special azot și fosfor. Agenția Europeană de Mediu explică faptul că excesul de nutrienți accelerează creșterea microalgelor și poate afecta calitatea apei, inclusiv prin reducerea oxigenului necesar organismelor marine. În cazul Mării Negre, problema este cunoscută de mult timp. Un studiu publicat în 2025 despre coasta românească a Mării Negre arată că, pe termen lung, au fost observate schimbări sezoniere importante ale nutrienților, creșterea temperaturii apei și scăderea concentrației de oxigen, factori care pot influența procesele de eutrofizare.
În general, algele de pe plajă nu înseamnă automat că apa este periculoasă, dar pot face intrarea în mare neplăcută și pot afecta aspectul plajei.
De ce nu vedem atâtea alge pe plajele altor țări
Episoade de acumulări de alge există și în alte mări europene. Agenția Europeană de Mediu arată că eutrofizarea rămâne o problemă importantă în Marea Baltică, Marea Neagră, Marea Nordului și în unele zone ale Mediteranei.
Totuși, pe litoralul românesc fenomenul poate fi mai vizibil din câteva motive. Primul este forma țărmului și adâncimea mică a apei în multe zone. Acolo unde apa rămâne mică pe distanțe mari, algele au mai multă lumină și se pot dezvolta mai ușor aproape de plajă.
Al doilea motiv este influența Dunării. Litoralul românesc se află aproape de una dintre cele mai mari surse de apă dulce și nutrienți care ajung în Marea Neagră. Acești nutrienți nu produc automat alge la mal, dar pot crea un mediu mai favorabil dezvoltării lor, mai ales în sezonul cald.
Al treilea motiv ține de curenți și vânt. Chiar dacă algele cresc în apă, ele devin o problemă pentru turiști abia când sunt aduse la țărm. În unele zile, curenții le pot ține în larg sau le pot dispersa. În alte zile, le pot împinge direct spre plajă. De aceea, fenomenul poate fi foarte diferit de la o stațiune la alta și chiar de la o zi la alta.
"Deși litoralul românesc se învecinează cu cel bulgăresc, specificul hidromorfologic local, curenții marini, configurația țărmului, adâncimea apei, determină manifestări naturale diferite. Este esențial să înțelegem aceste particularități ale litoralului românesc al Mării Negre. Dunărea aduce în Marea Neagră prin cele trei brațe ale sale tone de nutrienți din toată Europa, iar efectele se simt puternic pe litoralul românesc, unde algele găsesc condiții ideale să se dezvolte. Fundul nisipos și apele puțin adânci de la malul românesc rețin algele aproape de țărm, spre deosebire de litoralul bulgăresc, unde adâncimile cresc rapid și fundul e mai stâncos", explică Apele Române.
Un alt aspect este gestionarea plajelor. În multe destinații turistice, algele sunt strânse rapid, uneori înainte ca turiștii să le observe în cantități mari. Și pe litoralul românesc autoritățile intervin pentru curățarea plajelor, însă algele pot fi colectate eficient abia după ce ajung pe uscat, la linia țărmului.