Premierul Ilie Bolojan a fost întrebat, vineri, în legătură cu contractele din programul SAFE, după ce a fost acuzat de liderul PSD, Sorin Grindeanu, că atribuirea acestora s-a facut netransparent, fiind decisă la Cancelaria Premierului. Bolojan a declarat că „schema de gestionare s-a decis în mandatul lui Marcel Ciolacu”. Despre atribuirea unei părți importante din contracte către gigantul german Rheinmetall, care ar urma să încaseze peste 5,6 miliarde de euro, Bolojan a spus că „fiecare din ministerele implicate, ministerul Apărării, ministerul de Interne, au venit cu propunerile de achiziţii”.
Șase din cele 15 contracte din SAFE merg către gigantul german Rheinmetall, care ar urma să încaseze peste 5,6 miliarde de euro. Liderul PSD Sorin Grindeanu acuzase Guvernul Bolojan, la Antena 3 CNN, de lipsă de transparenţă, şi a sugerat că deciziile au fost luate la nivelul Cancelariei premierului, făcând referire la Mihai Jurca.
„Poţi să înţeleg că, din 12 miliarde rămase, eu pot să înţeleg acest lucru, faci shopping de 3, dar 9 - 8 îi bagi în industria naţională de apărare şi creezi locuri de muncă şi creezi plus valoare. Pare că decizia s-a luat în nivel de Cancelarie. Domnul Mihai Jurca (n.red şeful Cancelariei premierului) acolo pare că s-au gestionat lucrurile”, a declarat Grindeanu.
Întrebat, la Suceava, pe marginea subiectului, Bolojan a răspuns: „Întrebarea e tendenţioasă. Să-i întrebaţi pe ei cine a propus asta”.
„În mandatul lui Ciolacu s-a decis schema de gestionare din SAFE. La data aceea, cancelaria prim-ministrului a fost desemnată ca integrator al achiziţiilor. Să-i întrebaţi pe ei cine a propus asta”, a afirmat Bolojan
Programul SAFE (Security Action for Europe), în valoare totală de 150 de miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene, este gândit pentru a întări rapid capacitățile de apărare până în 2030. România are alocate circa 16,6 miliarde de euro, iar pentru prima etapă Guvernul a selectat proiecte de 8,33 miliarde de euro, care au fost trimise în Parlament pentru aprobare.
Antena 3 CNN a intrat în posesia documentului care arată exact pe ce vrea România să cheltuiască miliardele din programul european SAFE: 15 programe de înzestrare, de la blindate și elicoptere până la drone și sisteme antiaeriene. Șase dintre contracte merg către gigantul german Rheinmetall, care ar urma să încaseze cea mai mare parte a banilor, peste 5,6 miliarde de euro.
Potrivit premierului Ilie Bolojan, „cel puţin 50% vor fi bunuri produse în România”.
„Armata are nişte planuri de înzestrare. Sunt nişte planuri de achiziţie care au un orizont de 5 ani - 10 ani. Fiecare din ministerele implicate, ministerul Apărării, ministerul de Interne, au venit cu propunerile de achiziţii. Au fost preluate, depuse la Comisa Europeană, unde au fost aprobate. După care au început negocieri, pentru că sunt condiționări care țin de producția europeană de armament. Au fost purtate negocieri cu firmele care sunt în piață. Negocierile au fost purtate de persoanele de specialitate din fiecare minister. Una din bazele negocierii a fost ca cel puţin jumătate din ce achiziţionează România sa fie produs în România. Companiile internaţionale, care unii dintre ei sunt producători unici a unor tehnologii, vor localiza în România, prin compania de stat, unde are capacitatea, cu companii private, zone de producţie. Cel puţin 50% vor fi bunuri produse în România”, a declarat Bolojan.
Ce cumpără România prin SAFE
Lista include 15 programe majore de înzestrare:
- Transportoare blindate Piranha 5 – 831,2 milioane euro (prima etapă, 139 vehicule dintr-un total de 359), produse în România de GDELS
- Platforme de transport IVECO – 344,4 milioane euro pentru 1.115 camioane în 16 configurații
- Centre de operații tactice pentru apărare aeriană – 160 milioane euro (2 centre), achiziție comună cu Germania
- Vedete de intervenție pentru scafandri – 84 milioane euro (Rheinmetall Naval Systems)
- Nave de patrulare maritimă – 836 milioane euro (Rheinmetall Naval Systems), cu producție la Mangalia
- Elicoptere H225M Caracal – 852 milioane euro pentru 12 aparate (Airbus, în parteneriat cu Franța)
- Sisteme Naval Strike Missile – 207 milioane euro (7 sisteme și 48 de rachete, Kongsberg)
- Mașini de luptă ale infanteriei Lynx – 2,598 miliarde euro pentru 232 vehicule (Rheinmetall, producție parțială la Mediaș)
- Sisteme antiaeriene Skynex – 476 milioane euro (7 sisteme, Rheinmetall Italia)
- Sisteme antiaeriene Skyranger 35 – 470 milioane euro (Rheinmetall Italia)
- Radare GM200 (Gap Filler) – 258 milioane euro pentru 12 sisteme (Thales)
- Sisteme antiaeriene IRIS-T – 547,83 milioane euro (3 sisteme, achiziție comună cu Germania)
- Drone de tip loitering (kamikaze) – 147 milioane euro (achiziție comună cu Polonia)
- Sisteme CIWS Millennium – 36 milioane euro (2 sisteme Rheinmetall)
- Muniție calibru 35 mm – 450 milioane euro (peste 400.000 de bucăți).
Controverse în legătură cu programul SAFE
Răzvan Pîrcălăbescu, managerul general Romarm şi președintele al Organizației Patronale Industria de Apărare, a lansat joi un atac dur la adresa ministrului Apărării Radu Miruță, spunând că „ar trebui judecat pentru înaltă trădare și subminarea economiei naționale”. „Când a fost ministru la Economie, a privat apărarea de toți banii pentru investiții, iar acum a încercat sabotarea lor”, a spus Pîrcălăbescu la Antena 3 CNN.
„Miruță ar trebui judecat pentru înaltă trădare și subminarea economiei naționale. De asemenea, și-a bătut joc de apărare atât în perioada în care a fost ministrul Economiei, cât și la Apărare. Când a fost ministru la Economie, a privat apărarea de toți banii pentru investiții, iar acum a încercat sabotarea lor. Eu cred că asta ar trebui făcut pentru a nu se mai ajunge la astfel de situații”, a spus managerul general Romarm.
Radu Miruţă a fost acuzat că şi-a însuşit meritele realizării proiectului armei de asalt care va fi realizată la fabrica de la Cugir, după ce s-a opus vehement în şedinţele de Coaliţie şi de Guvern în care s-au discutat componentele programului SAFE.
„Acest proiect este sub autoritatea MAI care trebuie să vină în această Comisie, așa cum am venit noi astăzi. Această armă este în discuție pentru a se face la Cugir, la fabrica de arme, iar muniția asociată acestui contract să se producă la Sadu, pentru că acolo sunt caracteristicile specifice”, a spus el.