De ce președinții de azi nu mai poartă barbă

A trecut aproape un secol de când un președinte al SUA a purtat barbă sau mustață. Peste 100 de ani fără președinți cu barbă ne fac să presupunem că aceștia se bărbieresc regulat. Dar cine se ocupă de acest lucru? Cât de des își rade președintele părul facial? Îl ajută Serviciul Secret sau se descurcă singur?

Barba și politica de-a lungul istoriei

Wikipedia are o listă cu președinții americani care au avut barbă. Pe de altă parte, conform Quartz, majoritatea bărbaților care au ocupat funcția de președinte al Statelor Unite au fost bărbieriți, inclusiv Părinții Fondatori, scrie nakedarmor.com.

Părinții Fondatori ai Americii, precum Thomas Jefferson, John Adams, James Madison și George Washington, au trăit în perioada Iluminismului, când fața rasă era norma ce simboliza deschiderea către idei noi. Atitudinile ostile față de părul facial proveneau din interzicerea bărbii în Franța și din taxa pe barbă impusă de Henric al VIII-lea în secolul al XVI-lea.

Abia la sfârșitul anilor 1700 percepțiile negative despre părul facial au început să se schimbe.

În SUA, președinții au început să adopte o scurtă, dar puternică perioadă de „domnie” a bărbii în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. De la Abraham Lincoln (1860) până la William Howard Taft (1913), fiecare președinte a avut barbă, mustață sau ambele. Singurele excepții au fost Andrew Johnson și William McKinley.

De-a lungul timpului, diferențele dintre bărbați și femei au devenit tot mai marcate. Bărbații au început să-și arate masculinitatea prin barba și mustața lor. Dar, din 1913 și înainte de 1860, niciun președinte nu a avut barbă sau mustață, iar politicienii cu barbă erau foarte puțini. Acest lucru s-ar datora percepției din secolul al XVIII-lea conform căreia barba era un semn al „maniacilor, fanaticilor și disimulării”, precum și stereotipurilor negative asociate purtării bărbii.

De ce președinții nu au barbă

Sociologul Rebekka Herrick de la Universitatea Oklahoma și colegii săi au analizat ideea potrivit căreia barba influențează șansele unui politician de a câștiga un loc în guvern, în special în cazul candidaților prezidențiali și al congresmenilor. Cercetătorii au prezentat fotografii ale membrilor Congresului 110 (2007-2008) studenților, întrebând dacă ar vota pentru ei.

Stereotipurile legate de părul facial nu dispar complet, ci reapar în funcție de tendințe. Totuși, pentru cei mai mulți bărbați, în special politicieni, barba este o sabie cu două tăișuri: poate fi atât benefică, cât și dăunătoare pentru imaginea lor.

Pe de o parte, barba poate sugera competență, calm, curaj și putere – calități esențiale pentru un lider. Pe de altă parte, barba poate crea impresia unui caracter agresiv sau închis, ceea ce îi face pe politicieni să evite purtarea ei.

Unii cred că bărbații cu barbă ar susține mai degrabă drepturile asupra armelor, cheltuielile militare și desfășurările de forțe. Aceste probleme sunt adesea mai puțin bine primite de electoratul liberal, motiv pentru care e puțin probabil să vedem candidați prezidențiali purtând barbă.

Drepturile femeilor și barba

Același studiu a arătat că politicienii bărbați cu barbă au început să fie priviți nefavorabil de publicul american odată cu obținerea dreptului de vot de către femei și popularizarea aparatului de ras cu lamă dublă.

Motivul ar putea fi faptul că femeile îi percepeau pe bărbații cu barbă ca fiind sexiști și mai puțin prietenoși față de problemele lor. Prin urmare, nu ar vota pentru candidați cu barbă, deoarece aceasta implică o masculinitate accentuată, care ar putea afecta pozițiile lor în privința drepturilor femeilor.

Factori de igienă

Discuțiile nesfârșite despre igiena părului facial au contribuit și ele la scăderea popularității bărbii. Grijile legate de igienă și de bacteriile asociate cu o barbă bogată au jucat un rol în acest declin.

În plus, în timpul Primului Război Mondial, măștile de gaz nu funcționau corect dacă purtătorii aveau barbă, ceea ce a dus la răspândirea bărbieritului printre soldați.

Există o „Lege a tunsorii prezidențiale”?

Nu chiar. Pe Quora, cineva a inventat în glumă o lege fictivă, Legea Tunsorii Prezidențiale din 1974. Conform acestei legi satirice, președintele nu ar avea voie să fie complet chel decât dacă 82,6% din scalp este deja fără păr.

Verdict: Președinții au voie sau nu să aibă barbă?

Nu există o interdicție legală privind părul facial al președinților. Totul ține de impresia pe care aceștia vor să o lase alegătorilor și de cât de mult doresc să se conformeze normelor moderne.