Arheologii români au făcut o descoperire de senzație la Dâmbul Cetății, așezare preistorică din Transilvania, mai exact o figurină feminină veche de 6.500 de ani. Descoperirea a fost făcută chiar în prima zi a campaniei de săpături din 2026.
Această mică statuetă din teracotă aparține culturii Cucuteni, renumită pentru ceramica sa pictată artistic, motivele spiralate complexe și figurinele feminine caracteristice. Aceste statuete feminine se numără printre cele mai remarcabile artefacte ale Europei preistorice, potrivit Arkeonews.
› Vezi galeria foto ‹
Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni (MNCR) a anunțat descoperirea pe 7 octombrie, clasificând artefactul drept o figurină feminină - sau idol feminin - din eneolitic (Epoca Cuprului), datând aproximativ din perioada 4.500–4.050 î.Hr. În ciuda dimensiunilor sale reduse, figurina îmbogățește colecția de reprezentări feminine preistorice deosebite descoperite anterior în același sit arheologic.
O figurină de mici dimensiuni, realizată cu o măiestrie remarcabilă
Potrivit muzeului, meșterul antic a modelat figurina din două bucăți de lut, unite înainte de ardere. De-a lungul mileniilor care au trecut de atunci, factorii de mediu au provocat fisurarea obiectului de-a lungul îmbinării originale, dezvăluind astfel un detaliu important despre procesul de confecționare.
Muzeul nu a făcut încă publice dimensiunile exacte ale figurinei și nici o interpretare privind scopul său specific. Cu toate acestea, descoperirea reprezintă un nou exemplu al tehnicilor avansate de prelucrare a lutului practicate de comunitățile culturii Cucuteni. Aceste comunități realizau reprezentări stilizate ale oamenilor și animalelor, precum și vase decorate artistic.
Noua descoperire provine de la Dâmbul Cetății, în apropierea satului Șoimeni, din județul Harghita. Așezarea se află pe un pinten stâncos natural din Carpații Orientali, ocupând o poziție dominantă într-o zonă care lega comunitățile preistorice de o parte și de alta a munților.
O așezare în care au fost descoperite anterior figurine feminine de mari dimensiuni
Cel mai recent artefact descoperit prezintă un interes deosebit, întrucât arheologii au scos anterior la lumină figurine feminine neobișnuit de mari în același sit. Unele depășeau 25 de centimetri în înălțime, constituind exemple excepționale ale artei figurative a culturii Cucuteni-Ariușd.
Un studiu publicat în 2015 de arheologii Dan-Lucian Buzea și Adela Kovács a analizat aceste obiecte remarcabile, inclusiv fragmente recuperate de pe podelele și din dărâmăturile locuințelor antice. Investigațiile imagistice științifice au arătat că unele dintre figurinele mai mari erau realizate prin unirea unor mase separate de lut înainte de ardere.
Mai multe figurine au fost descoperite în grupuri, în interiorul unor clădiri distruse de incendii. Contextul arheologic al acestor artefacte ridică întrebări cu privire la posibilitatea ca anumite construcții să fi avut un rol ceremonial sau ca obiectele să fi fost utilizate în ritualuri asociate cu distrugerea ori abandonarea clădirilor.
Muzeul a evidențiat posibila legătură dintre aceste artefacte și credințele referitoare la divinitățile feminine și fertilitate. Totuși, semnificația exactă a acestor reprezentări rămâne neclară, iar arheologii nu pot interpreta automat orice reprezentare a unei femei drept imaginea unei zeițe.
Interiorul unei locuințe preistorice din cultura Cucuteni
Săpăturile de la Dâmbul Cetății au scos la iveală mult mai mult decât figurine. Prin descoperirea locuințelor, vetrelor, cuptoarelor de ars ceramica, vaselor pictate, uneltelor din piatră, podoabelor și obiectelor asociate practicilor rituale, arheologii au reconstituit o imagine neobișnuit de detaliată a vieții preistorice.
O așezare Cucuteni reconstituită prezintă locuințe cu pereți din lemn lipiți cu lut, plan dreptunghiular și acoperișuri din stuf. În astfel de case, locuitorii foloseau vetrele pentru gătit și încălzire, în timp ce râșnițele din piatră, vasele ceramice și uneltele reflectau viața cotidiană a acestor comunități agricole.
Întinzându-se pe un teritoriu vast, complexul cultural Cucuteni-Ariușd-Tripolie a înflorit în regiuni care se află astăzi pe teritoriile României, Republicii Moldova și Ucrainei. Comunitățile respective practicau agricultura și creșterea animalelor, prelucrau piatra, osul și cuprul și au dezvoltat o tradiție ceramică sofisticată, caracterizată prin motive geometrice pictate.
Descoperiri acumulate de-a lungul mai multor decenii în aceeași regiune
Deși cercetările sistematice au început mult mai târziu, situl de la Dâmbul Cetății este cunoscut arheologilor încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni a reluat cercetările în 1999 și a identificat mai multe faze succesive de locuire, asociate culturilor Cucuteni-Ariușd, Bodrogkeresztúr, Coțofeni, Costișa și Wietenberg.
Poziția strategică a așezării, între Transilvania și Moldova, contribuie, de asemenea, la importanța sa. Diferitele niveluri de locuire preistorică descoperite în timpul săpăturilor anterioare le permit cercetătorilor să analizeze schimbările survenite în arhitectură, cultura materială și practicile vieții cotidiene pe parcursul unor perioade îndelungate.