Un schelet care ar putea fi cel al lui D'Artagnan a fost descoperit în Ţările de Jos într-o biserică din Maastricht, oraşul în care celebrul muschetar a murit în urmă cu peste 350 de ani, a raportat miercuri presa locală, citată de AFP, transmite Agerpres.
Scheletul a fost găsit în naosul unei biserici contemporane ale cărei origini datează cel puţin din secolul al XIII-lea, în timpul lucrărilor de reparaţii legate de prăbuşirea unei părţi a podelei în februarie, a transmis L1 Nieuws, o companie mass-media din provincia Limburg.
Charles de Batz de Castelmore, supranumit D'Artagnan, celebrul muschetar al regilor Louis al XIII-lea şi Louis al XIV-lea, originar din Lupiac (departamentul Gers), şi-a petrecut întreaga viaţă în slujba coroanei Franţei.
Acest gentilom gascon l-a inspirat pe scriitorul Alexandre Dumas, în secolul al XIX-lea, să creeze personajul omonim din „Cei trei muschetari”, celebru astăzi în lumea întreagă datorită acestui roman şi numeroaselor adaptări cinematografice şi TV ale acestuia.
Cum a murit celebrul muschetar D'Artagnan din operele lui Dumas
În timpul Asediului de la Maastricht din 1673, muschetarul francez a fost ucis, cel mai probabil de un glonţ de muschetă. Locul în care a fost îngropat a rămas de atunci un mister.
O monedă franceză a fost găsită lângă scheletul din Maastricht, a precizat diaconul Jos Valke, prezent la primele săpături arheologice.
„În plus, amplasamentul mormântului indică faptul că este vorba despre o persoană importantă: scheletul se afla în locul în care se găsea altarul şi doar personalităţile regale sau alte personalităţi importante erau înmormântate sub altar în acea epocă”, a declarat el pentru L1 Nieuws.
Scheletul a fost extras din biserică şi se află în prezent la Institutul de Arheologie din Deventer, a precizat aceeaşi companie de presă.
Un eşantion de ADN a fost prelevat din schelet în data de 13 martie şi este în curs de a fi analizat într-un laborator din Munchen.
Pentru Wim Dijkman, arheologul aflat în căutarea osemintelor lui D'Artagnan de peste 28 de ani, o astfel de descoperire ar putea reprezenta un punct culminant al carierei sale.
„Sunt mereu foarte prudent, pentru că sunt un om de ştiinţă. Însă acum am aşteptări mari”, a declarat el pentru L1 Nieuws.