După o vară de foc, UE se pregătește pentru ce e mai rău: Apar asigurări speciale pentru dezastre climatice. Cum vor funcționa
Publicat acum 6 ore si 11 minute
Peste 6.000 de blocuri de beton și mii de frânghii sintetice, folosite ilegal de bărcile de pescuit tradiționale din Mediterana și apoi abandonate în mare, au fost recuperate din apele Greciei în ultimii ani, scrie Euronews.
Echipamentele de pescuit abandonate reprezintă o parte însemnată din deșeurile care ajung pe fundul mării. Îndepărtarea lor se află în centrul programului „Fishing For Litter”, derulat de Fundația de Utilitate Publică Athanasios C. Laskaridis, în parteneriat cu organizația de mediu iSea.
Potrivit Anastasiei Charitou, manager de comunicare la iSea, de la începutul programului, în 2019, au fost recuperate și înregistrate 6.278 de blocuri de beton și aproximativ 11.700 de frânghii legate de activitatea bărcilor de pescuit.
„Cea mai mare problemă se întâlnește în Golful Eubeei, urmat de Marea Tracică și Golful Termaic”, spune Charitou.
Din 2019, pescarii care participă la program au scos din apele adânci peste 360 de tone de deșeuri. Peste 83% dintre acestea sunt plastic, iar 34% sunt echipamente de pescuit abandonate.
Programul continuă și anul acesta în toată Grecia, cu participarea a 67 de nave de pescuit și cu o acoperire geografică extinsă.
Cum ajung blocurile de beton pe fundul mării?
Problema este legată, printre altele, de o practică folosită în timpul pescuitului de noapte cu gri-gri, bărcile de pescuit tradiționale din Mediterana.
După ce peștii sunt localizați, sunt lansate dispozitive luminoase de atragere a peștelui, cunoscute drept „roboți”. Sunt niște ambarcațiuni mici, plutitoare, echipate cu lămpi, care sunt coborâte în apă în apropierea navei de pescuit pentru a atrage și a aduna bancurile de pești.
Așa cum notează iSea în raportul intitulat „Deșeul tăcut al pescuitului – Cum poluează mările frânghiile sintetice și blocurile de beton”, peștii sunt atrași de sursa de lumină, care imită lumina lunii.
Pentru a rămâne stabile, dispozitivele luminoase trebuie ancorate. Regulamentul General Portuar prevede că „roboții” trebuie lansați cu ancore corespunzătoare și scoși din apă odată ce activitatea de pescuit s-a încheiat.
În teorie, de dispozitive sunt legate, prin lanțuri, niște ancore mici speciale. La finalul procesului, „lampagiul” – membrul echipajului care supraveghează peștii din jurul luminilor – recuperează treptat echipamentul, dirijând în același timp bancul către nava principală.
Însă, potrivit iSea, pentru că procedura prevăzută cere mai mult timp, în unele cazuri este înlocuită cu o practică improvizată și ilegală.
În locul ancorelor sunt folosite blocuri de beton, de obicei câte două pentru fiecare dispozitiv luminos, prinse cu frânghii din polipropilenă, așa-numitele „frânghii gri-gri”.
Când vine momentul recuperării dispozitivelor luminoase, frânghiile sunt tăiate. „Roboții” revin rapid la navă, dar blocurile de beton și frânghiile retezate rămân pe fundul mării.
Astfel, o practică prin care echipajul câștigă timp se transformă într-o sursă permanentă de deșeuri pe fundul mării.
Mii de kilograme de deșeuri solide pe fundul mării
„Blocurile de beton sunt pescuite pasiv de către pescari. Se prind în plase și sunt scoase în felul acesta de la adâncimi mari. Cele care sunt recuperate și înregistrate în cadrul programului cântăresc în jur de patru–cinci kilograme fiecare”, explică Charitou.
Doar pe baza celor 6.278 de blocuri de beton înregistrate până acum, se ajunge la zeci de tone de material solid abandonat în mare.
Problema nu se rezumă însă la volumul deșeurilor.
Frânghiile sintetice și blocurile de beton se acumulează pe fundul mării și pun presiune pe ecosistemele bentonice, afectând organismele și habitatele aflate în contact direct cu fundul apei.
În același timp, frânghiile din polipropilenă, din cauza greutății reduse, pot pluti în coloana de apă și se pot înfășura în jurul elicelor altor nave, provocând avarii mecanice. De asemenea, prind în ele viețuitoare marine și se descompun în microplastice toxice, pe care peștii le înghit.
Similar, atunci când blocurile de beton se prind în plasele de pescuit, pot deteriora echipamentele și pot distruge o parte din captură.
Efecte asupra biodiversității și pescuitului
Pentru iSea, această practică nu este o simplă chestiune de poluare marină. Lăsarea acestor materiale pe fundul mării dăunează ecosistemelor, creează riscuri pentru alte nave și adaugă încă un factor de stres în zone marine deja aflate sub presiune din cauza pescuitului excesiv și a acumulării de deșeuri.
Organizația subliniază că soluționarea fenomenului necesită inspecții mai stricte și mai sistematice, care să asigure aplicarea legislației existente, precum și impunerea sancțiunilor prevăzute.
Printre măsurile propuse se numără intensificarea controalelor pe mare și inspecțiile la plecarea și la întoarcerea navelor de pescuit în port.
În același timp, potrivit iSea, este nevoie de o descriere mai clară în legislație a echipamentului de pescuit gri-gri, în special în ceea ce privește dispozitivele auxiliare luminoase de atragere a peștelui și echipamentele lor de ancorare.
Scopul este clarificarea deplină a ceea ce înseamnă folosirea lor corectă și legală, astfel încât o practică ce lasă astăzi mii de „deșeuri tăcute” pe fundul mării să poată fi limitată eficient.