România pare înghețată în timp, în perspectiva în care va izbucni un război regional iar cetățenii vor fi nevoiți să meargă în adăposturi.
Problema principală e că nu prea există adăposturi, iar multe dintre cele existente nu sunt funcționale.
În plus, mulți dintre șefii Comitetelor de urgență nu au habar unde își pot proteja oamenii, iar harta adăposturilor publice mai mult îi dezorientează, decât să-i ajute pe cetățeni.
Așadar, unde se pot duce românii atunci când vor începe să sune, asurzitor, sirenele de alarmă aeriană?
La trei ani de la debutul războiului din Ucraina, autoritățile romane nu au făcut nimic pentru a asigura adăpost oamenilor în cazul unui război.
Raport al Curții de Conturi: 3% din populație are unde să se adăpostească în caz de război
Cifrele publicate de Curtea de Conturi sunt seci: sunt 20.543 de adăposturi nefuncționale în România.
În cele funcționale, capacitatea de adăpostire este de 611.922 oameni. Asta înseamnă 3,21% din populația țării.
În Fierbinți, județul Ialomița, primarul este și șeful Comitetului Local pentru situații de urgenta.
Primar, Fierbinți: O discuție despre adăposturi în caz de război stresează oamenii
"Există buncărul din subsolul primăriei. Pentru o perioadă scurtă, ar putea intra aici 40 - 50 de persoane", spune el.
Populația localității este de 4.500 de oameni, așadar buncărul primăriei asigură adăpost pentru 1% dintre ei.
De fapt, adăpostul este destinat personalului din primărie, iar edilul crede că populația localității nu trebuie panicată cu informații menite să crească conștientizarea, deși există de peste trei ani și jumătate un război sângeros în apropiere de granițele țării.
"Oamenii se stresează", crede el.
Din Ialomița, echipa Antena 3 CNN ajunge în județul Ilfov, la Moara Vlăsiei, situată în nordul Bucureștiului.
Autoritățile nu știu de vizită, iar primarul este surprins de subiectul reportajului.
"Avem un sistem integrat cu ISU prin care primim SMS-uri în timp real, iar noi atenționăm mai departe populația", afirmă el.
Și aici, la o populație de 6.700 de locuitori, există un adăpost pentru câteva zeci de persoane.
Funcționară, primăria Otopeni, Ilfov: Eu sunt aici să vă spun să nu filmați
În cel mai bogat oraș din Ilfov, Otopeni, primarul nu era la birou la momentul sosirii echipei de jurnaliști, iar o funcționară s-a postat în hol, ferm decisă să apere instituția de orice întrebări incomode prin răspunsuri de genul: "eu am venit aici doar să vă spun să nu filmați".
Cu lista DSU cu adăposturile, echipa Antena 3 CNN încearcă identificarea adăposturilor în teren:
"Ilfov, Otopeni, Strada Gării nr. 49. Problema este următoarea: nu doar că nu am identificat adresa, dar nimeni din zonă nu știe absolut nimic despre adăpost. Nu știe dacă și unde ar trebui să se adăpostească în cazul unei alarme generale", constată reporterul Laurențiu Rădulescu.
După vizitele în județele apropiate, echipa revine în București. Pe bulevardul Aerogării există un adăpost antiaerian funcțional, însă doar pe hârtie.
Adăpost în caz de atac aerian în București: nu e funcțional și a fost inundat în trecut
"Nu se poate folosi pentru că nu este amenajat", spune o locatară.
Într-adevăr, așa este. După o tranziție pe niște scări cufundate în beznă, o ușă metalică permite intrarea într-o sală destul de vastă, dar goală.
"A fost inundat", mărturisește locatara, iar reporterul constată că tubulatura care ar trebui să faciliteze aerisirea este ruptă. În plus, ușa metalic nu poate fi închisă.
Cifrele pentru București nu sunt îmbucurătoare: din cei 1,7 milioane de locuitori oficiali - cifrele neoficiale fiind cel puțin duble - doar ceva mai puțin de 393 de mii s-ar putea refugia în adăposturi în caz de atac, conform raportului Curții de Conturi.
Finlanda își poate adăposti aproape 90% din populație în caz de război
În cele din urmă, jurnaliștii Antena 3 CNN au ocazia să viziteze și un adăpost funcțional.
"Este din perioada anului 1975 și are capacitatea de aproximativ 100 de persoane. Se stă pentru o perioadă scurtă, cât este atacul din aer", spune o reprezentată ISU.
În alte țări europene, cifrele spun altă poveste. În Finlanda, peste 87% se poate proteja în adăposturi în caz de bombardament. Iar Suedia a decis inspecția și renovarea a peste 64 de mii de adăposturi antiaeriene și a sfătuit celelalte țări de pe continent să procedeze la fel.
În România, la aproape patru ani de la izbucnirea războiului din Ucraina, nu există un plan de educare a oamenilor în cazul unui conflict, pentru că politicienii se tem ca populația "să nu se panicheze".