Directorul general al Palantir Technologies, Alex Karp, susține că într-o lume dominată de inteligența artificială doar două tipuri de oameni vor avea cu adevărat un viitor profesional stabil, scrie t3n.de.
Mult timp, capacitatea de a te adapta la reguli și structuri deja existente a fost considerată cheia succesului. Mentalitatea „așa s-a făcut mereu” încă domină numeroase organizații. Însă, pe măsură ce AI-ul transformă piața muncii, acest model pare tot mai fragil. Potrivit lui Karp, viitorul va aparține celor care fie au o meserie practică, fie gândesc diferit.
Tot mai puține oportunități pentru absolvenți
Deși instrumentele de inteligență artificială nu au generat încă un impact economic clar măsurabil, schimbările pe piața muncii sunt deja vizibile. Tinerii cu studii superioare sunt printre cei mai afectați.
În Germania, Bundesagentur für Arbeit a raportat peste 45.000 de șomeri sub 30 de ani cu studii universitare, aproape dublu față de acum șapte ani. Situații similare apar și în SUA, unde, potrivit unei analize realizate de Kickresume, absolvenții au nevoie de mai mult timp decât înainte pentru a obține un loc de muncă stabil.
În acest context, tot mai mulți tineri se reorientează către meserii precum electrician, tâmplar sau instalator, considerate alternative sigure și bine plătite, fără a necesita studii universitare. Karp susține această direcție:
„Există, în esență, două moduri prin care poți ști că ai un viitor: fie ai o calificare profesională, fie ești neurodivergent.”
Neurodivergența, un avantaj în noua economie
Conceptul de neurodivergență se referă la diferențele în modul în care funcționează creierul. Persoanele din acest spectru, inclusiv cele cu ADHD sau tulburări din spectrul autist, percep și procesează informațiile diferit față de majoritate. Deși termenul este încă dezbătut în mediul științific, interesul pentru aceste profiluri este în creștere.
Karp însuși suferă de dislexie și consideră că această particularitate i-a oferit un avantaj: capacitatea de a privi problemele din unghiuri neobișnuite și de a-și asuma riscuri diferite. Într-o lume modelată de AI, astfel de perspective ar putea deveni esențiale.
Dacă până acum persoanele neurodivergente erau adesea dezavantajate pe piața muncii, tendința începe să se schimbe. Un studiu realizat de Gartner estimează că până în 2027, aproximativ 20% dintre organizațiile de vânzări din Fortune 500 vor recruta în mod activ talente neurodivergente.
Și Palantir derulează deja programe dedicate. Într-un anunț al companiei se arată că „persoanele neurodivergente vor avea un rol disproporționat de mare în modelarea viitorului Americii și al Occidentului”.
Ce competențe vor conta cu adevărat
Deși are trei diplome universitare, Karp s-a declarat în repetate rânduri sceptic față de traseele profesionale tradiționale. Nu este singurul: tot mai mulți lideri din tehnologie cred că viitorul aparține competențelor care nu se învață în mod clasic la facultate.
De exemplu, Joe Depa, manager în cadrul EY, afirmă că adaptabilitatea va deveni „noua siguranță a locului de muncă” până în 2026. O analiză realizată de World Economic Forum pe baza datelor Coursera arată că sunt tot mai căutate abilități precum empatia, curiozitatea, gândirea critică și creativitatea.
O companie influentă, dar controversată
Palantir Technologies dezvoltă software pentru analiza volumelor mari de date și are printre clienți agenții de informații din SUA, armata americană și diverse instituții din Europa. Totodată, soluțiile sale sunt utilizate și de unele state autoritare.
După realegerea lui Donald Trump, compania a înregistrat o creștere semnificativă pe bursă, iar Karp a devenit o figură virală în mediul online.
Criticii susțin însă că Palantir furnizează, în esență, instrumente de supraveghere. Activistul pentru drepturi civile Kevin Bankston a avertizat că platforma ar putea reprezenta „infrastructura pentru un totalitarism la cheie”, în timp ce organizații precum Amnesty International au criticat utilizarea tehnologiei de către autoritățile americane de imigrație.