Drumul Arctic al Mătăsii: China a lansat prima sa cursă comercială prin ruta nordică, văzută o alternativă la Strâmtoarea Ormuz

China a lansat prima sa cursă comercială prin ruta maritimă nordică (sau arctică, prescurtată: NSR), chiar dacă decizia ridică în continuare întrebări legate de riscurile de mediu. După o călătorie-pilot efectuată în 2025, compania chineză Sea Legend a lansat un serviciu regulat de transport de containere prin ruta arctică NSR. Astfel, o călătorie pe mare pe această rută, de la Ningbo-Zhoushan (China) la Felixstowe în Marea Britanie durează doar 18 zile, comparativ cu peste 40 de zile prin canalul Suez, informează The Guardian.

Când Marco Rubio a sugerat că lumea ar trebui să caute noi rute de transport maritim pentru a ocoli strâmtoarea blocată Hormuz, e puțin probabil că avea în vedere ruta maritimă nordică a Arcticii. Și totuși, în ultimele luni, promisiunea acestui nou canal matitim, de 5.500 km, deschis prin mările înghețate de spargătoarele de gheață nucleare, a crescut.

Japonia, Coreea și India s-au arătat deja interesate de ideea transportului de mărfuri prin ruta maritimă nordică NSR, dar China este cea care a reușit prima să pună la punct un program de curse regulate pe această rută.

NSR, care traversează Cercul Polar de-a lungul coastei nordice a Rusiei, poate fi navigabil doar în lunile mai calde, dar acest interval s-a lărgit între timp din cauza topirii ghețarilor. Ruta reduce semnificativ, la jumătate, mai exact, timpul necesar pentru a ajunge din China în Europa, însă beneficiile vin cu riscuri serioase de mediu și de ordin politic.

Comparație a rutei arctice ( în roșu) și a rutelor comerciale actuale (în albastru). Sursa grafică: The Guardian

Experții citați de The Guardian arată că această rută este ideală pentru mărfuri sensibile la temperaturile ridicate, precumm vehicule electrice, baterii litiu și produse solare – domenii în care China a devenit un exportator global dominant.

Președintele chinez, Xi Jinping, a cerut pentru prima dată public ca China și Rusia să dezvolte rute de transport maritim arctic și să construiască un „Drum al Mătăsii polar” în 2017.

Inițial, Rusia, care controlează mare parte din ruta maritimă nordică, s-a arătat îngrijorată de prezența crescândă a Chinei în Arctic. După invazia din Ucraina, însă, Moscova a devenit tot mai dependentă de Beijing în zona nordică.

Rosatom advert showing icebreaker convoying LNG tanker along the Northern Sea Route pic.twitter.com/2QyImRpfXr

— rouge-gorge (@rougesgorges) August 17, 2026

În prezent, compania de stat rusă de energie nucleară, Rosatom, emite permise de navigație și supraveghează transportul pe rută și pune la dispoziție inclusiv spărgătorare de gheață cu propulsie nucleară, care însoțesc navele pe ruta NSR.

Poate deveni ruta arctică un „înlocuitor” pentru Strâmtoarea Ormuz? „Răspunsul scurte este nu, cel puțin momentan”. Care sunt motivele

Reprezentanții chinezi ai companiei Sea Legend spun că ruta arctică va reduce aproximativ la jumătate emisiile din cauza timpului mai scurt de navigație între China și Europa, dar experții consultați de publicația britanică avertizează că riscul poluării se menține.

Astfel, conform unui raport din 2025 al Fundației de Mediu Bellona, scurgerile de combustibil reprezintă pericole uriașe în Oceanul Arctic. De asemenea, petrolul se descompune mai încet în condiții de frig și este aproape imposibil de îndepărtat odată prins în gheață.

Raportul susține că Rusia este complet nepregătită să facă față unui astfel de dezastru, dacă acesta s-ar produce. NSR este o rută aflată într-un teritoriu extrem de izolat, ceea ce înseamnă că echipele specializate de recuperare și salvare le-ar putea lua săptămâni întregi până să ajungă la locul unei scurgeri de combustibil.

Li Xiaobin, director operațional la Sea Legend, a declarat recent că actuala criză din Orientul Mijlociu a scos la iveală vulnerabilitatea canalului de Suez și a strâmtorii Hormuz în fața tulburărilor regionale, crescând nevoia de a dezvolta rute comerciale alternative între China și Europa.

Dar NSR se situează în mare parte în zona economică exclusivă a Rusiei - un detaliu considerat un risc prea mare pentru majoritatea operatori maritimi. Orice scurgere de petrol ar putea fi, prin urmare, un „dezastru atât de mediu, cât și economic”, a declarat Vinh Thai, profesor de logistică și managementul lanțurilor de producție la Universitatea RMIT. „Nu doar pentru Rusia, ci și pentru zona înconjurătoare. Așadar, poate fi ruta maritimă nordică folosită ca înlocuitor pentru strâmtoarea Ormuz și canalul Suez? Răspunsul scurt este nu, cel puțin momentan”.