Fenomenul climatic recurent ar urma să atingă intensitatea maximă spre finalul anului, dar provoacă deja secete și pierderi de recolte pe trei continente, scrie The New York Times.
El Nino este agentul de haos care apare periodic pe planeta noastră: dă peste cap tiparele meteo, împinge în sus temperaturile globale și, de regulă, atinge forța maximă în luna decembrie.
Anul acesta însă, El Nino, care se anunță unul de proporții record, este deja puternic și are efecte importante. Ridică temperaturile la nivel global și provoacă perioade de secetă și pierderi de recolte pe mai multe continente.
În unele zone din Panama, în mod normal una dintre cele mai ploioase țări de pe glob, nu a mai fost nicio furtună majoră de la începutul lunii mai. Podișurile fertile ale Etiopiei traversează una dintre cele mai secetoase veri din ultimele patru decenii. Iar India a avut cea de-a cincea cea mai secetoasă lună iunie de când țara ține evidențe moderne ale precipitațiilor, adică din 1901.
„Este un semn clar că răspunsul specific fenomenului El Niño s-a declanșat cu adevărat”, a declarat Chris Funk, directorul Centrului pentru Riscuri Climatice de la Universitatea California din Santa Barbara. Funk a numit fenomenul un „El Nino cu debut timpuriu”.
Aceste consecințe, resimțite direct pe teren, reflectă amploarea schimbărilor din Oceanul Pacific, acolo unde El Nino se formează atunci când se acumulează ape neobișnuit de calde.
Episoadele apar o dată la doi până la șapte ani și au contribuit la oscilații ale climei planetare de mii de ani încoace. Cel de anul acesta este însă pe cale să devină cel mai puternic din cei aproape 80 de ani de când există înregistrări.
Oamenii de știință dezbat dacă schimbările climatice provocate de om înclină balanța spre episoade El Nino mai puternice și mai frecvente. Cele din ultimele decenii au fost, într-adevăr, la fel de intense. Dar factorii care, combinați, dau naștere unui El Nino sunt complecși, iar unii experți susțin că tendința recentă ar putea fi doar un semnal întâmplător.
Cert este că oscilațiile lui El Nino se adaugă furtunilor tot mai violente, secetelor tot mai aspre și incendiilor tot mai puternice pe care încălzirea globală le aduce deja. În unele regiuni, El Nino va amplifica aceste fenomene și ar putea împinge temperaturile globale spre niveluri record anul viitor, pe măsură ce căldura din Pacific se răspândește în întreaga lume.
„Ceea ce vom vedea în 2027 este o previzualizare a ceea ce va deveni noua normalitate în 2035”, a declarat Zeke Hausfather, cercetător în climatologie la Berkeley Earth, o organizație de cercetare non-profit. „Vom asista la lucruri care nu s-au mai întâmplat niciodată în istoria noastră, în ceea ce privește temperaturile, seceta și căldura extremă”.
Un an de căldură extremă
Episoadele El Nino se măsoară urmărind temperaturile de la suprafața mării într-o anumită zonă dreptunghiulară a Oceanului Pacific. Acolo, temperaturile au crescut vertiginos în ultimele trei luni, iar prognozele arată că, până la sfârșitul anului, ar putea depăși nivelurile normale cu mai mult decât în timpul celor mai puternice episoade El Nino din istoria modernă, care au avut loc în 1982-1983, 1997-1998 și 2015-2016.
Pentru intervalul octombrie-decembrie, Administrația Națională pentru Oceane și Atmosferă (NOAA) estimează o probabilitate de 81% ca fenomenul El Nino să atingă un nivel „foarte puternic”.
Asta ar însemna ca temperatura medie pe trei luni în acea zonă a Pacificului să fie cu 2 grade Celsius peste normal. Prognozele arată însă că temperaturile zilnice ale oceanului ar putea urca, în acea perioadă, cu peste 3 grade Celsius peste medie.
„Poate că nu sună chiar atât de mult: trei sau chiar patru grade. Vedem variații de genul ăsta pe parcursul unei singure zile”, a declarat Samantha Stevenson-Karl, profesoară asociată și specialistă în modelare climatică la Universitatea California din Santa Barbara. „Dar oceanul nu se schimbă atât de mult. Aproape niciodată”.
Căldura suplimentară din apele Pacificului influențează și temperatura aerului. În primele luni ale anului, 2026 a fost clar mai răcoros decât 2024, cel mai cald an înregistrat vreodată pe planetă.
Cu toate acestea, Hausfather dă anului 2026 o șansă de 40% să devină cel mai cald an din istoria măsurătorilor, un indiciu al felului în care balanța ar putea începe să se încline. Potrivit NOAA, luna trecută a egalat iulie 2024 ca fiind cea mai caldă lună iulie din lume de la începutul evidențelor globale, în 1850.
O creștere a foametei acute
El Nino provoacă schimbări majore în vânturile care poartă aerul umed deasupra oceanelor, iar efectele asupra agriculturii dependente de ploi încep deja să se vadă în unele regiuni. Până la sfârșitul anului, El Nino ar putea face ca aproape 50 de milioane de oameni în plus, la nivel mondial, să se confrunte cu foamete acută, o creștere de aproximativ o cincime, potrivit Programului Alimentar Mondial al Națiunilor Unite.
La capătul vestic al Pacificului tropical, El Nino a adus o vară secetoasă în părți din Asia de Sud-Est, întârziind semănatul orezului și al altor culturi în Thailanda, Cambodgia, Vietnam și Filipine. În India, ploile musonice s-au intensificat în ultimele săptămâni în unele regiuni, deși zone întinse ale țării rămân în deficit de precipitații.
La celălalt capăt al Pacificului, El Nino a întârziat plantarea și a perturbat creșterea culturilor în America Centrală. În luna iulie, precipitațiile din Guatemala au fost cu până la 85% sub medie, iar stresul asupra culturilor a fost accentuat de temperaturi mult peste normal.
În Panama, perioada de secetă a stârnit îngrijorări legate de operațiunile din Canalul Panama. În timpul precedentului El Nino, din 2023-2024, un deficit sever de ploi a blocat traficul pe această cale navigabilă, unde vasele sunt ridicate și coborâte prin ecluze cu ajutorul apei dintr-un lac alimentat de ploi.
Pe măsură ce El Nino s-a intensificat, autoritatea Canalului Panama a înăsprit limitele privind cât de încărcate pot fi navele care traversează. Oficialii nu au exclus varianta de a restricționa numărul de treceri zilnice, potrivit unei declarații făcute săptămâna trecută de un purtător de cuvânt al autorității canalului, Octavio Colindres.
Este greu de anticipat cu cât vor scădea sub normal precipitațiile din America Centrală în lunile următoare, a spus Steven Paton, care monitorizează oceanele și atmosfera la Institutul de Cercetare Tropicală Smithsonian din Panama.
Motivul, explică el, este că modelele computerizate ale oamenilor de știință sunt construite pe baza evenimentelor din trecut. Or, El Nino de anul acesta se anunță atât de mult mai puternic decât orice episod înregistrat vreodată, încât nu putem fi siguri cât de exact vor reuși modelele să îi anticipeze efectele.
„În cel mai bun caz, va fi la fel de rău ca tot ce am văzut până acum, dar s-ar putea să fie mult mai rău”, a spus Paton.
În Africa de Est, El Nino aduce de obicei ploi abundente, ba chiar inundații și alunecări de teren, în intervalul noiembrie-ianuarie. Dar atunci când fenomenul apare mai devreme în cursul anului, poate reduce cantitatea de ploi în unele părți ale regiunii, printre care vestul Kenyei și Etiopia.
Aceasta a fost realitatea cruntă din ultimele luni, a precizat Chris Shitote, cercetător de teren stabilit la Nairobi, în Kenya, în cadrul Rețelei Sistemelor de Avertizare Timpurie a Foametei (FEWS NET), o agenție aflată în subordinea Departamentului de Stat al SUA.
Shitote și câțiva colegi au străbătut recent comitatele producătoare de cereale din vestul Kenyei. Recolta de porumb a fost îngrozitor de slabă, a spus el. „Este ceva ce unii dintre noi nu am mai văzut în cei zece ani de când mergem pe teren”.
Plantele care în mod normal ajung la aproape trei metri înălțime au crescut anul acesta doar până la un metru și jumătate sau doi, a mai spus Shitote. Fermierii i-au povestit că o recoltă obișnuită ar putea da între 20 și 30 de saci de porumb pentru fiecare pogon de teren. Anul acesta, se pare că ar putea fi vorba doar de unul sau doi saci pe pogon.