Franţa a fost ameninţată de atacuri hibride ruseşti în ultimele săptămâni, a declarat vineri Emmanuel Macron. Preşedintele francez a declarat că aceste amenințări s-au intensificat în Franța și în restul Europei și i-a avertizat pe candidații la alegerile prezidențiale că războiul din Ucraina va continua, în condițiile în care „nu mai există” scenariul unei încheieri rapide a conflictului relatează Agerpres.
În faţa unei „degradări rapide” a situaţiei geopolitice şi a preţurilor la carburant „devenite insuportabile”, preşedintele francez Emmanuel Macron a avut vineri o reuniune confidenţială cu principalii candidaţi la alegerile prezidenţiale din 2027 sau cu reprezentanţii lor, explică AFP.
Înmulţirea atacurilor hibride în Europa, imputate de europeni Rusiei, s-a aflat pe agenda întâlnirii de la Paris.
„În ultimele săptămâni, ameninţarea - în special ameninţarea hibridă rusă, cu care se confruntă europenii şi Franţa - s-a intensificat”, a afirmat preşedintele francez.
Preşedintele şi serviciile de informaţii „ne spun că scenariul unei încheieri rapide a conflictelor” în Ucraina şi în Orientul Mijlociu „nu mai există” şi că aceste conflicte riscă să se împotmolească şi deci criza riscă „să dureze”, a declarat candidatul comunist Fabien Roussel la ieşire, în timp ce reuniunea a continuat cu ceilalţi participanţi după două ore.
Ce i-au cerut candidații la prezidențiale lui Macron
El a declarat că i-a cerut lui Emmanuel Macron şi guvernului „să acţioneze” pentru a „scădea taxele"” la energie.
Aceeaşi cerere a fost formulată la sosirea sa de preşedintele Reuniunii Naţionale (Rassemblement national/extrema dreaptă), Jordan Bardella, care a reprezentat-o pe candidata Marine Le Pen. Bardella a cerut „o scădere a taxelor la carburanţi” pentru a răspunde „suferinţelor Franţei care lucrează”.
Candidatul Franţei Nesupuse (France insoumise/stânga radicală), Jean-Luc Melenchon, şi-a trimis şi el un reprezentant.
Ceilalţi candidaţi principali au fost prezenţi în persoană, uneori cu preţul deplasării: Edouard Philippe (Horizons, centru-dreapta), Gabriel Attal (Renaissance, centru dreapta), Bruno Retailleau (Les Republicains, dreapta), Raphael Glucksmann (Place Publique, stânga), Olivier Faure (Partidul Socialist) şi Marine Tondelier (Ecologiştii).
Palatul Elysee a justificat reuniunea prin „degradarea rapidă a situaţiei internaţionale în ultimele zile”, cu scopul de a evoca „conflictele în Orientul Mijlociu şi în Ucraina şi consecinţele lor în Franţa asupra securităţii şi energiei”.
Preşedintele Macron a fost însoţit de şefii serviciilor de informaţii, autorităţi militare şi directorul general al energiei pentru a împărtăşi cu cei care se ambiţionează să-i succeadă la conducerea statului „informaţii confidenţiale de care doar preşedintele dispune”, a explicat o sursă din cadrul executivului.
Prin această reuniune, el a dorit să evidenţieze că creşterea preţurilor la carburant se datorează situaţiei internaţionale, în timp ce în cadrul anturajului său se estimează că această idee este mai puţin prezentă în spaţiul public decât în primăvară când se declanşase războiul în Iran.
La vârful statului, se observă cu o anume îngrijorare tensiunea socială în faţa acestei inflaţii energetice şi apelurile la mobilizare pentru luna octombrie, încercându-se să se stabilească posibilele asemănări cu mişcarea „vestelor galbene” care a marcat în 2018 începutul preşedinţiei Macron.