Vara aceasta, continentul a fost din nou lovit de o serie de valuri de căldură intense și extinse. Doar săptămâna aceasta, recorduri de temperatură au fost doborâte în sud-vestul Franței, Croația și Ungaria, cu unele regiuni depășind 40°C.
Pe fondul schimbărilor climatice, care fac ca valurile de căldură să devină mai frecvente și mai intense, cererea de energie crește pe măsură ce oamenii încearcă să se răcorească. În același timp, temperaturile ridicate subminează producția de energie, în special din centralele termice care folosesc apa râurilor pentru răcire, scrie Euronews.
Experții avertizează că aceste episoade pun sub o presiune severă rețeaua electrică europeană. Ei spun că sistemele energetice trebuie să devină mai flexibile și să accelereze tranziția către surse regenerabile pentru a evita combustibilii fosili care încălzesc planeta.
Creșterea consumului de energie
Pawel Czyak, director de politici europene la think tank-ul Ember, afirmă că recentele canicule sunt „un memento dur” că Europa trebuie să își pregătească rețelele pentru temperaturi extreme: „Sistemele energetice europene sunt din nou testate de temperaturi record”.
Analiza Ember asupra valului de căldură din iulie arată că cererea pentru răcire a împins consumul de electricitate la cote maxime. În Spania, consumul a crescut cu 14%. În Germania și Franța, vârfurile de consum au pus operatorii de rețea în stare de alertă.
Numărul aparatelor de aer condiționat din UE este estimat să crească de la mai puțin de 7 milioane în 1990 la peste 100 de milioane până în 2030. Cu toate acestea, climatizarea reprezintă încă doar 0,6% din consumul casnic de energie.
Italia este cel mai mare consumator de aer condiționat din UE, reprezentând o treime din consumul total, urmată de Grecia, Franța, Spania și Germania.
Presiune pe centralele electrice
Valurile de căldură nu cresc doar cererea, ci pot și reduce producția. Mai multe state europene au fost nevoite să reducă sau să oprească reactoare nucleare din cauza temperaturilor extreme.
Între 28 iunie și 2 iulie, 17 dintre cele 18 centrale nucleare din Franța au funcționat la capacitate redusă, unele oprindu-se complet.
Motivul: pentru a răci reactoarele, centralele folosesc apă din râuri sau mare. Dar dacă apa preluată este deja prea caldă, eficiența scade, iar apa evacuată înapoi poate amenința biodiversitatea.
Rețeaua electrică europeană, concepută pentru un climat mai blând, este și ea vulnerabilă. La începutul lui iulie, pene de curent au afectat Roma, Florența, Bergamo și Milano, după ce infrastructura italiană îmbătrânită a cedat sub presiune. Cablurile subterane s-au dilatat și supraîncălzit, neputând disipa căldura.
Fără modernizarea și adaptarea rețelei, valurile de căldură tot mai frecvente riscă să provoace pene de curent în lanț.
Pot ajuta regenerabilele?
Soarele arzător aduce însă și un avantaj: mai multă energie solară.
În iunie 2025, producția de energie solară în UE a atins un record istoric, acoperind peste 40% din consumul Olandei și 35% din cel al Greciei. Vârful producției a coincis cu orele de prânz, exact când cererea pentru aer condiționat era maximă, contribuind la evitarea unor pene majore.
„Centralele termice au înregistrat opriri, dar performanța puternică a solarului a ajutat la stabilizarea rețelelor suprasolicitate”, spune Czyak. „Investițiile în rețele flexibile, alimentate de regenerabile, vor consolida reziliența și vor menține costurile scăzute”.
Totuși, nu toate sursele regenerabile au rezistat. În iulie, Finlanda a înregistrat una dintre cele mai scăzute producții eoliene din istorie, iar în Marea Britanie turbinele au fost aproape blocate din cauza lipsei de vânt, energia pe bază de gaze ajungând la peste o treime din mixul energetic.
Aceste extreme arată rolul crucial al solarului în perioadele de caniculă, dar și faptul că sursele regenerabile, fără stocare și rețele inteligente, nu pot fi o soluție completă.